Statele membre NATO îşi ţin respiraţia în aşteptare rezultatului alegerilor prezidenţiale din 5 noiembrie din SUA. O revenire a lui Donald Trump la Casa Albă ar putea avea consecinţe pentru Alianţă şi direct pentru conflictul din Ucraina. Aliniată cu Joe Biden în materie de politică externă, va fi Kamala Harris la fel de atlantistă ca preşedintele în exerciţiu? se întreabă presa de peste Atlantic.
Donald Trump este cunoscut pentru poziţia sa anti-NATO şi are reputaţia de a fi foarte conciliant cu Vladimir Putin. Kamala Harris şi-a reafirmat recent sprijinul neclintit pentru aliaţii Americii şi aderă la viziunea atlantistă a lui Joe Biden, al cărui vicepreşedinte a fost timp de patru ani. Donald Trump şi Kamala Harris au viziuni opuse asupra politicii externe, în special în ceea ce priveşte NATO.
DECLARAŢII ÎNGRIJORĂTOARE
Donald Trump a ameninţat în mai multe rânduri că nu va mai garanta protecţia membrilor NATO dacă aceştia nu îşi plătesc datoria financiară faţă de Alianţa Nord-Atlantică. Acest lucru pune în discuţie articolul 5 din Cartă, conform căruia toate ţările membre trebuie să dea dovadă de solidaritate cu orice membru atacat de o ţară terţă.
Trump a mers chiar mai departe la un miting din februarie, în Carolina de Sud, spunând că ar încuraja chiar un atac asupra unui stat membru care nu şi-a plătit datoriile. În contextul invaziei Rusiei în Ucraina în februarie 2022, acest tip de declaraţii reprezintă un motiv de îngrijorare pentru membrii de pe frontul estic al Alianţei, care se află în prima linie împotriva tentativelor expansioniste ale Moscovei, scrie TF1.
Deşi fostul preşedinte american a declarat ulterior că este doar un „mod de negociere”, apropierea sa de Vladimir Putin rămâne un motiv de îngrijorare pentru aliaţii occidentali ai Statelor Unite, într-un moment în care şansele ca Donald Trump să revină la Casa Albă sunt foarte reale.
Potrivit cărţii publicate recent de Bob Woodward, veteranul jurnalist de investigaţie care a dezvăluit afacerea Watergate în 1972, relaţia fostului preşedinte american cu fostul său omolog rus a continuat mult timp după ce a părăsit Casa Albă. Aceştia ar fi vorbit la telefon de cel puţin şapte ori din 2021, potrivit surselor lui Woodward, ultima convorbire cunoscută având loc la începutul acestui an, fără prezenţa vreunui consilier - acuzaţii negate de directorul de campanie al candidatului republican. Cartea dezvăluie, de asemenea, că Donald Trump i-a trimis aparatură pentru testarea Covid lui Vladimir Putin în 2020, pentru uzul său personal, când cetăţenii americani se confruntau cu o mare criză de astfel de echipamente. Liderul de la Kremlin ar fi fost cel care l-a sfătuit pe omologul său american să nu divulge acest cadou stânjenitor.
Donald Trump susţine în mod regulat că, dacă va fi ales, va rezolva conflictul din Ucraina „în 24 de ore”, fără să ofere detalii despre planul său de pace. Cu toate acestea, aproape sigur scopul este de a consacra statu quo-ul, deoarece fostul preşedinte a făcut aluzie la concesiile pe care Ucraina ar trebui să le facă prin cedarea Donbasului şi a Crimeei către Rusia. Acest scenariu a fost întotdeauna respins de Volodimir Zelenski, pentru că ar echivala pur şi simplu cu o predare în faţa Moscovei.
VIZIUNEA OPUSĂ
În calitate de vicepreşedintă a lui Joe Biden în ultimii patru ani, Kamala Harris are o viziune complet diferită faţă de Donald Trump asupra Alianţei Nord-Atlantice. La Conferinţa de Securitate de la Munchen din februarie, când nu era încă candidată pentru Casa Albă, ea a încercat să asigure aliaţii Statelor Unite de intenţiile administraţiei sale.
De asemenea, ea a transmis un mesaj ţării sale, avertizând în legătură cu ce ar însemna o revenire a lui Donald Trump la Casa Albă, la câteva zile după declaraţiile explozive ale acestuia cu privire la NATO.
Aliniată la linia politică a lui Joe Biden, ea a reamintit că tentaţia izolaţionistă este o viziune „care ar slăbi America”. Preşedintele american, a subliniat ea, a lucrat timp de patru ani pentru a „restabili încrederea” aliaţilor SUA, care a fost afectată de mandatul precedent al lui Donald Trump.
Vicepreşedinta şi-a declarat sprijinul neclintit pentru Kiev împotriva Moscovei, poziţie pe care a reiterat-o în septembrie.
Cu toate acestea, preocupările liderilor americani, fie ei democraţi sau republicani, s-au îndepărtat de ceea ce erau în timpul Războiului Rece. Washingtonul trebuie să se teamă mai degrabă de China decât de Rusia, după cum a demonstrat în mod regulat administraţia Biden-Harris. Sub acest mandat democrat a fost creată alianţa Aukus în Indo-Pacific, între Statele Unite, Australia şi Regatul Unit, concepută în detrimentul partenerilor Uniunii Europene - şi, în acest proces, lipsind Franţa de un contract de vânzare de submarine care fusese deja semnat.
Specialista americană Nicole Bacharan comenta recent că Harris, o californiană a cărei mamă este indiană, „a privit Pacificul toată viaţa ei şi nu a vizitat Europa decât recent”.
CINE NU SE TEME DE TRUMP?
O preşedinţie Trump este de temut pentru partenerii occidentali ai Statelor Unite, cu excepţia lui Viktor Orban , premierul pro-rus al Ungariei.
Slăbite de conflictul din Ucraina, mai multe ţări şi-au văzut procesul de aderare accelerat, Finlanda şi Suedia aderând oficial la Alianţă în 2023 şi 2024. Consolidată şi extinsă, NATO rămâne totuşi puternic dependentă de cel mai mare contributor al său, a cărui putere militară este de neegalat.
Cât despre ucraineni, aceştia îşi ţin respiraţia în aşteptarea rezultatului alegerilor din 5 noiembrie, o victorie a lui Trump slăbind perspectiva unui sprijin necondiţionat din partea Washingtonului. Dar nivelul de angajament al unei administraţii Harris, în cazul în care candidatul democrat ar câştiga, ar depinde în primul rând de interesele americane şi de cauzele pe care ea le consideră prioritare pentru ţara sa.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
