În urma alegerilor din 2020 pe care le-a pierdut în faţa lui Joe Biden, Donald Trump şi aliaţii săi au formulat un potop de plângeri prin care contestau rezultatele în justiţie. După ce au pierdut în instanţele inferioare, unele dintre aceste cazuri au ajuns la Curtea Supremă a SUA, ai cărei judecători conservatori Trump spera că îl vor sprijini în cele din urmă, relatează Reuters.
Nu a fost aşa, instanţa alegând să nu audieze recursurile sale. Ultimele trei dintre acestea au fost respinse la patru luni după alegeri.
La alegerile din acest an - cu Trump încercând să recâştige preşedinţia în calitate de candidat republican care se confruntă cu vicepreşedintele ţării, democrata Kamala Harris - ar putea exista un sentiment de déjà vu pentru cel mai înalt organism judiciar din SUA.
Chiar înainte de ziua alegerilor - marţi, 5 noiembrie - câteva cazuri au ajuns deja în faţa judecătorilor, unul dintre acestea reluând o problemă dezbătută şi în urmă cu patru ani, cu privire la buletinele de vot prin corespondenţă din Pennsylvania. Aceste cazuri pot anunţa începutul a ceea ce experţii juridici se aşteaptă să fie un val de litigii după alegeri, în special dacă Trump pierde din nou într-o cursă pe care sondajele de opinie o prefigurează ca fiind foarte strânsă.
„Întrebarea nu este dacă vor depune aceste plângeri. Întrebarea este dacă instanţa le va acorda măcar cea mai mică atenţie. Iar probabilitatea este că nu o vor face”, a declarat David Becker, director executiv al Center for Election Innovation & Research, un grup nepartizan care promovează participarea alegătorilor şi securitatea alegerilor.
În acest an, Curtea Supremă, a cărei majoritate conservatoare de 6-3 include trei judecători numiţi de Trump, a sprijinit deja campania acestuia, anulând în martie o decizie a instanţei supreme din Colorado de a-l descalifica de pe buletinul de vot al alegerilor primare republicane din acest stat în temeiul unei prevederi constituţionale americane privind insurecţia. În iulie, instanţa a decis, de asemenea, că acesta beneficiază de o imunitate extinsă împotriva urmăririi penale pentru eforturile sale de a anula pierderea alegerilor din 2020.
ZECI DE PROCESE DEMARATE DEJA
După alegerile din 2020, Trump şi aliaţii săi au intentat, fără succes, peste 60 de procese prin care încercau să anuleze rezultatele, adesea pe baza unor afirmaţii false privind fraude electorale generalizate sau alte nereguli.
În acest ciclu electoral, instanţele federale şi de stat din întreaga ţară au fost inundate de litigii preelectorale - 196 de contestaţii în 40 de state la începutul anului şi până în prezent, potrivit Democracy Docket, un site de urmărire a litigiilor fondat de avocatul democrat Marc Elias.
Comitetul Naţional Republican este implicat în zeci de procese, ca parte a unui efort masiv de „integritate electorală” despre care a afirmat că are ca scop să se asigure că voturile sunt numărate corect şi că oamenii nu votează ilegal. Efortul a suferit o serie de eşecuri în instanţe.
Dar democraţii văd în acest şir de litigii un preludiu al contestării din nou de către republicani a unei potenţiale înfrângeri a lui Trump.
Potrivit avocatului Jason Torchinsky, un expert în drept electoral care a reprezentat deseori republicani, în încercările post-electorale de a contesta rezultatele, reclamanţii s-ar confrunta cu obstacole mari în ceea ce priveşte valorificarea pretenţiilor legale pre-electorale - în special a celor care nu au avut succes în instanţele inferioare. „Sunt sceptic că Curtea Supremă va determina rezultatul alegerilor, cu excepţia cazului în care acesta este şocant de strâns”, a declarat Torchinsky.
EXISTĂ UN PRECEDENT
Totuşi, există un precedent în care Curtea Supremă a decis rezultatul unor alegeri prezidenţiale.
În 2000, judecătorii au oprit renumărarea voturilor din Florida într-o luptă pentru câteva sute de voturi, dându-i astfel preşedinţia republicanului George W. Bush în detrimentul democratului Al Gore.
În prezent, există mai puţine căi de intervenţie a Curţii Supreme decât în trecut. Spre deosebire de anul 2020, când judecătorii au anulat decizii ale anumitor instanţe federale care ordonaseră modificări de ultim moment ale regulilor pentru a facilita votarea în timpul pandemiei de COVID, astfel de evoluţii au fost rare de această dată.
De asemenea, instanţele de stat s-au ocupat rapid de numeroase procese înainte de alegeri, în special în Georgia, care, la fel ca Pennsylvania, se numără printre cele şapte state extrem de disputate care este de aşteptat să decidă cursa prezidenţială. În Georgia, judecătorii au blocat noile reguli elaborate de un consiliu electoral controlat de aliaţii lui Trump, care ar fi putut împiedica certificarea rezultatelor din stat.
O NOUĂ LEGE
Congresul a redus, de asemenea, potenţialul de haos post-electoral prin adoptarea legii bipartizane privind reforma numărătorii electorale.
Această lege din 2022 a revizuit modul în care rezultatul alegerilor prezidenţiale este certificat în Congres, într-un efort de a evita repetarea situaţiei din 6 ianuarie 2021, când susţinătorii lui Trump au luat cu asalt Capitoliul SUA într-o încercare eşuată de a împiedica legislatorii să certifice victoria lui Biden.
Atât Trump, cât şi Harris vor folosi „toate instrumentele legale pe care le au la dispoziţie”, a declarat Wendy Weiser, expert în dreptul de vot la Centrul Brennan pentru Justiţie al Universităţii din New York. Dar, a adăugat Weiser, „toate scenariile în care (judecătorii) ar putea fi invitaţi să se implice sunt fie exagerate, fie atât de puţin plauzibile din punct de vedere juridic, încât cred că nu prezintă un risc ridicat”.
SPEŢA PENNSYLVANIA
Cu toate acestea, există anumite circumstanţe în care Curtea Supremă ar putea fi implicată, probabilitatea crescând pe măsură ce marja de victorie a câştigătorului se restrânge.
Cazul buletinelor de vot prin corespondenţă din Pennsylvania, în care republicanii solicită intervenţia Curţii Supreme, ar putea căpăta o semnificaţie mai mare dacă statul va deveni decisiv în cursă.
„Există încă unele probleme în Pennsylvania asupra cărora Curtea Supremă din Pennsylvania nu a luat o decizie concludentă şi este posibil ca, într-un mediu post-electoral, marja să fie atât de mică, încât această lipsă de claritate să facă diferenţa - şi cred că, eventual, Curtea Supremă ar trebui să intervină”, a declarat Becker.
Cazul implică o contestare din partea republicanilor a unei hotărâri din 23 octombrie a Curţii Supreme a statului care impune numărarea voturilor provizorii ale alegătorilor care fac greşeli în buletinele de vot trimise prin poştă, ceea ce ar putea afecta mii de voturi.
În 2020, republicanii au contestat decizia instanţei din Pennsylvania de a permite trimiterea prin poştă a buletinelor de vot care au fost ştampilate până în ziua alegerilor şi primite până la trei zile mai târziu. Judecătorii au refuzat să blocheze această decizie şi, în cele din urmă, au decis să nu audieze cazul în apel la câteva luni după alegeri.
Decizia din acest an a instanţei din Pennsylvania a permis persoanelor care au aflat că plicurile lor cu votul prin corespondenţă au fost respinse pentru că nu aveau semnătura obligatorie, data sau conţinutul secretizat să voteze provizoriu în ziua alegerilor, iar acest vot să fie numărat.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
