Alegeri în Găgăuzia: Candidaţii susţinuţi de socialişti şi de partidul ŞOR îşi dispută turul al doilea pentru funcţia de başcan. Moscova reacţionează nervos că observatorii ei nu au fost lăsaţi să asiste la scrutin

Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei a anunţat că Grigorii Uzun, candidatul susţinut de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), formaţiunea fostului preşedinte Igor Dodon, este pe primul loc în urma alegerilor pentru funcţia de başcan al regiunii, cu 14 849 voturi, şi va disputa turul al doilea cu Evghenia Guţul, candidata Partidului ŞOR, care a obţinut cu numai 13 voturi mai puţin (14 836 voturi) după primul tur al alegerilor desfăşurate duminică, 30 aprilie.

Cursa electorală între primii doi clasaţi a fost extrem de strânsă. Primele rezultatele preliminare ale alegerilor o plasau pe candidata Partidului ŞOR Evghenia Guţul pe primul loc, iar pe al doilea loc era candidatul susţinut de PSRM Grigorii Uzun, scrie NewsMaker. În final, Grigorii Uzun a avut 26,43% din sufragii, iar Evghenia Guţul 26,41%.

Ceilalţi şase candidaţi s-au situat la distanţă faţă de aceste rezultate.

CITEȘTE ȘI R. Moldova: Locuitorii din Găgăuzia îşi aleg başcanul / Maia Sandu afirmase că foarte mulţi candidaţi sunt mai degrabă agenţi ai Federaţiei Ruse

Ambii candidaţi la funcţia de başcan al Găgăuziei au o orientare prorusă, în condiţiile în care partidele prooccidentale din Republica Moldova nu au avut candidaţi proprii la alegerile pentru funcţia de lider al regiunii semiautonome din Republica Moldova.

La alegerile din 30 aprilie din Găgăuzia au participat 57.019 persoane, prezenţa la vot fiind de 57,8%.

Partidul Socialiştilor (PSRM) a publicat un mesaj de felicitare pentru candidatul independent la funcţia de başcan al Găgăuziei, Grigore Uzun, susţinut de PSRM, care s-a clasat pe primul loc. De asemenea, formaţiunea a obţinut două mandate de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei. „Alegerile au demonstrat că Partidul Socialiştilor este cea mai puternică şi serioasă forţă politică din ţară. Urmează turul doi şi suntem siguri că Grigore Uzun va câştiga aceste alegeri. Partidul Socialiştilor va fi alături de candidat”, se arată în mesajul PSRM.

MOSCOVA ESTE SUPĂRATĂ

Autorităţile de la Chişinău nu au permis reprezentanţilor Ambasadei Federaţiei Ruse în Republica Moldova să monitorizeze alegerile din Găgăuzia, după ce la 17 aprilie refuzaseră intrarea pe teritoriul Republicii Moldova a liderului regiunii ruse Tatarstan, care voia să meargă în Găgăuzia la o acţiune cu vădit caracter electoral. Chişinăul a interpretat vizita lui Rustam Minnihanov drept o încercare de influenţare a alegerilor din Găgăuzia şi nu l-au lăsat să intre pe Aeroportul din Chişinău, ceea ce a dat naştere unor tensiuni cu Moscova, soldate cu expulzarea reciprocă a câte unui diplomat şi alcătuirea unor liste cu persoane „indezirabile”.

CITEȘTE ȘI Purtătorul de cuvânt al Kremlinului: „Autorităţile de la Chişinău iau în mod deliberat decizii care duc spre pierderea suveranităţii. Vedem o tendinţă de absorbţie din partea României”

În condiţiile în care ambasadorul Uniunii Europene la Chişinău, Janis Mazeiks, şi ambasadorul Statelor Unite ale Americii, Kent D. Logsdon, au monitorizat alegerile de duminică din autonomia găgăuză, .purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe a reacţionat negativ, marţi, la faptul că reprezentantul Moscovei nu a fost lăsat la rândul său să monitorizeze alegerile în regiunea unde Rusia are o puternică influenţă propagandistică. Maria Zaharova a văzut în acest gest „o abordare neprietenoasă” faţă de Rusia. Totodată, Zaharova a spus că Chişinăul şi-a demonstrat înclinaţia spre standarde duble, făcând aluzie la faptul că ambasadorilor UE şi SUA în Moldova li s-a permis monitorizarea scrutinului, scrie NewsMaker. 

„Reprezentanţii ruşi au luat întotdeauna parte la observarea alegerilor şefului acestei regiuni. Din păcate, de data aceasta, Ambasadei Rusiei în Moldova nu i s-a oferit o astfel de oportunitate, spre deosebire de angajaţii misiunilor diplomatice ale unor alte ţări. Apelurile corespunzătoare către autorităţile moldoveneşti au fost refuzate. Astfel, Chişinăul oficial a dat încă o dată dovadă de o abordare neprietenoasă faţă de Rusia şi şi-a demonstrat înclinaţia spre standarde duble”, a comentat Zaharova.

„Urmărim îndeaproape procesele din autonomia găgăuză, care este legată de ţara noastră prin strânse relaţii culturale, umanitare, spirituale, comerciale şi economice şi interregionale. (...) Este de la sine înţeles că invitarea observatorilor internaţionali la alegerile naţionale şi locale este o chestiune internă a statelor”, a recunoscut Zaharova, care acuză însă Republica Moldova că nu se achită de angajamente asumate în calitate de membră a Comunităţii Statelor Independente (CSI), organizaţia pe care Moscova a făcut-o cu fostele republici sovietice şi din care Moldova se pregăteşte să iasă.

„Aşteptăm cel de-al doilea tur de scrutin şi ne aşteptăm ca alegătorilor să li se ofere posibilitatea de a-şi exprima liber voinţa, într-adevăr. Sperăm că noua conducere aleasă a regiunii va continua politica de dezvoltare a legăturilor tradiţionale cu ţara noastră şi cu regiunile ruseşti”, a punctat Zaharova.

GĂGĂUZIA, O PÂRGHIE PENTRU KREMLIN

Autonomia Găgăuză a Republicii Moldova - regiune aflată în sudul ţării, cu populaţie turcică, dar creştin-ortodoxă - este percepută ca un „butoi cu pulbere” gata să explodeze în interiorul Moldovei la ordinul Kremlinului, potrivit Deutsche Welle. Mişcările separatiste care au rupt Moldova în două la începutul anilor ’90 au început din Găgăuzia. Pentru a bloca unirea Moldovei cu România, pe 17 august 1990, la Comrat, a fost proclamată ilegal „republica autonomă găgăuză”, în componenţa Uniunii Sovietice. Au urmat confruntări între forţele constituţionale şi cele ale „republicii autonome găgăuze”. Acestea au durat până în 1994, când, spre sfârşitul anului, Parlamentul a votat legea cu privire la statutul special al Autonomiei Găgăuze. Legea stabileşte că în regiune funcţionează trei limbi oficiale: găgăuza, româna şi rusa, reaminteşte Deutsche Welle.

Deşi nu este o enclavă separatistă precum Transnistria, regiunea are propriul guvernator, propriul parlament (Adunarea Populară) şi propriul executiv. Nu transferă nici un ban din impozitele şi taxele locale la bugetul central al ţării, dar primeşte transferuri de la Guvern la fel ca oricare altă unitate teritorial-administrativă.

Cei opt candidaţi care s-au înscris în cursa pentru alegerile din 30 aprilie nu au concurat practic între ei, ci şi-au construit campania pe alimentarea ostilităţii găgăuzilor contra guvernării pro-europene de la Chişinău, menţionează Deutsche Welle.

CINE SUNT GĂGĂUZII

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.