Aflat la Chişinău, Peter Szijjarto nu pierde ocazia de a-şi denigra colegii din UE sugerând că sunt ipocriţi: când nu e presa de faţă, sunt împotriva extinderii. El spune că Moldova şi Ucraina trebuie să meargă separat în procesul de aderare la UE

Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene declară public că susţin extinderea Uniunii, dar în culise se opun acesteia, a afirmat vineri, la Chişinău, ministrul ungar al afacerilor externe şi comerţului exterior, Péter Szijjártó. Aflată la preşedinţia Consiliului UE, Ungaria este în conflict cu Bruxelles-ul şi nu pierde nicio ocazie de a arunca săgeţi.

„Nu vreau să vă stric dispoziţia, dar sarcina noastră importantă este să punem capăt făţărniciei care a apărut la Bruxelles referitor la extinderea UE. De fapt, majoritatea ţărilor vorbesc despre cât de mult susţin extinderea. Eu sunt acolo şi, atunci când nu este prezentă presa, ci doar noi, cei 27 de membri, miniştrii vorbesc mai degrabă împotriva extinderii, decât pentru. Ei nu spun direct că nu, ci spun ce fel de îmbunătăţiri urmează. Unii spun că trebuie să ne concentrăm mai mult pe calitate, nu pe cantitate, iar asta e o metodă birocratică bună, care îţi permite să nu faci nimic, sub pretextul aşteptării calităţii”, a declarat ministrul ungar de externe, Peter Szijjaro, răspunzând la o întrebare pusă de NewsMaker despre poziţia Ungariei în ceea ce priveşte aderarea Republicii Moldova la UE, în contextul preşedinţiei ungare a Consiliului Uniunii Europene.

Considerată cea mai pro-rusă ţară din UE, Budapesta şi-a atras critici din partea Uniunii Europene mai ales după ce premierul Viktor Orban a fost la Moscova într-o autoasumată misiune de pace. De altfel, şi ministrul Peter Szijjarto era în urmă cu o săptămână la Sankt Petersburg, unde s-a întâlnit cu şeful Gazprom pentru a discuta despre livrările ruseşti către Ungaria, Budapesta fiind printre puţinele ţări UE care depind de Rusia în materie de aprovizionare energetică. 

CITEȘTE ȘI Enervat de Bruxelles, Szijjarto a plecat vineri în Rusia: „UE priveşte pasiv cum se joacă Ucraina cu securitatea energetică a Ungariei / Evaluarea realistă a situaţiei lipseşte cu desăvârşire, iar psihoza de război e în toi / Borrell este un fel de Biden”

Adesea o voce critică la adresa Ucrainei, Ungaria crede că procesul de aderare la Uniunea Europeană al Republicii Moldova şi al Ucrainei ar trebui evaluat individual (ceea ce se şi întâmplă - n.r.), fără a permite ca performanţa uneia să fie frânată de întârzierea celeilalte în implementarea reformelor, a spus Szijjarto la Chişinău, încercând să sugereze că Republica Moldova ar putea fi trasă înapoi de Ucraina, care se confruntă cu un război de agresiune pe teritoriul său.

CRITICI LA ADRESA UCRAINEI

Ucraina şi Republica Moldova au mers în tandem până acum şi au primit inivtaţia de a fi candidate şi de a deschide negocieri de aderare la blocul european în acelaşi timp, dar evaluarea performanţelor lor este, totuşi, un proces separat.

Péter Szijjártó a spus deschis la Chişinău că Ungaria va continua să sprijine eforturile Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană, însă acest sprijin nu este valabil şi în cazul Ucrainei. Procesul de aderare al Republicii Moldova nu trebuie să depindă de Ucraina, ci trebuie să se desfăşoare conform progreselor înregistrate de fiecare ţară, a declarat şeful diplomaţiei maghiare, citat de NewsMaker.

„Nu este întâmplător faptul că am spus că ţările trebuie evaluate individual. Este un proces pe bază de merite. Există acţiuni şi condiţii care trebuie îndeplinite. Dacă se îndeplinesc, e în regulă, dacă nu, trebuie să continuăm să lucrăm la aceasta. Şi există câteva probleme grave referitoare la Ucraina, după cum arată faptele, nu opoziţia politică”, a spus Szijjarto.

El a reproşat din nou că Ucraina nu acordă suficiente drepturi minorităţii maghiare de acolo şi a lansat o nouă şarjă critică. „Noi avem o comunitate semnificativă în Ucraina. Drepturile acestei comunităţi maghiare din Ucraina sunt încălcate în mod brutal. În ultimii ani, în Ucraina s-au luat diverse decizii care au restricţionat drepturile acestei comunităţi maghiare şi au îngrădit enorm accesul la cultura şi educaţia în limba maternă, iar una dintre valorile cele mai importante ale UE este apărarea minorităţilor naţionale. Ucraina merge în sens tocmai opus, ceea ce noi nu putem accepta”, a spus Szijjarto.

„Republica Moldova nu a adus niciodată prejudicii Ungariei, Ucraina a adoptat în mod continuu astfel de măsuri”, a ţinut el să sublinieze.

CRITICI LA ADRESA UE.

Şeful diplomaţiei maghiare şi-a reluat retorica critică şi la adresa UE, spunând că Europa de astăzi nu mai este la fel de puternică cum a fost cândva, iar pentru a o restabili „este nevoie de suflu nou”. El a menţionat că se conturează o nouă ordine mondială, un deziderat menţionat adesea şi de Moscova

„Suntem într-o perioadă foarte grea, dacă ne uităm la continentul european. Nu trebuie să ne concentrăm doar pe provocările războiului, ci şi pe noua ordine mondială care se conturează, care nu va aduce consolidarea şi fortificarea Europei. Din păcate, în zilele noastre, Europa şi UE au slăbit în perioada recentă. Noi credem că întrebarea este cum putem să dăm un nou avânt Uniunii Europene, cum poate genera energie nouă şi cum poate primi noi ambiţii. Noi considerăm că avântul şi energia pot fi aduse către UE prin extinderea într-un mod cât se poate de rapid, astfel încât să fie acceptată şi Republica Moldova în UE”, a arătat Péter Szijjártó.

Szijjártó a afirmat de mai multe ori că Ucraina nu îşi poate controla teritoriul, este coruptă şi nu respectă drepturile minorităţilor etnice, inclusiv cele ale comunităţii maghiare. Odată cu preluarea preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, la 1 iulie 2024, reprezentantul Ungariei la UE a spus că, în timpul acestei preşedinţii, Budapesta nu va susţine aderarea Republicii Moldova şi Ucrainei la Uniunea Europeană. În schimb, Ungaria se va concentra pe facilitarea negocierilor de aderare pentru statele din Balcanii de Vest.

Vizita ministrului maghiar de externe la Chişinău are loc la câteva zile după ce mai mulţi lideri, între care cancelarul Olaf Scholz, preşedinţii ţărilor baltice, Klaus Iohannis, şi premierul polonez Donald Tusk, au fost şi ei în capitala Republicii Moldova, care în octombrie se pregăteşte de alegeri prezidenţiale şi de un referendum cu privire la aderarea ţării la UE. Szijjarto a fost primit de preşedinta Maia Sandu, a avut o întâlnire cu vicepremierul Dumitru Alaiba şi a ţinut o conferinţă de presă comună cu omologul său, Mihai Popşoi. 

În timp ce liderii europeni au condamnat în mod clar Federaţia Rusă pentru atrocităţile comise în Ucraina şi pentru provocările la adresa Republicii Moldova, şeful diplomaţiei maghiare a evitat orice menţiune despre Rusia. Acest fapt subliniază, încă o dată, prietenia dintre Ungaria şi Rusia, notează NewsMaker.

Conform presei din Ungaria, în 2021, Péter Szijjártó a fost decorat de Vladimir Putin cu Ordinul Prieteniei. După invadarea Ucrainei, opoziţia maghiară i-a cerut să returneze distincţia, însă acesta a refuzat.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.