Treisprezece persoane au fost reţinute de poliţiştii şi procurorii din Bucureşti într-un dosar care vizează o reţea care se ocupa cu traficul de medicamente pentru persoanele cu diabet vândute ”la negru” pentru slăbit. În acest caz, o asistentă medicală de la o clinică privată din Sectorul 1 este suspectată că falsifica reţete, cu ajutorul a patru medici, pentru a obţine medicamentele. Surse judiciare afirmă că asistenta ar fi falsificat peste 700 de reţete compensate integral, prejudiciul depăşind astfel un milion de lei. Medicamentele folosite la slăbit pentru care au fost emise sute de reţete falsificate au fost ridicate din 140 de farmacii din Capitală, arată ancheta procurorilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1.
UPDATE - Asistenta suspectată că a pus la punct gruparea care falsifica reţete medicale şi administratorul clinicii private au fost reţinuţi. Alături de cei doi, procurorii au emis ordonanţe de reţinere pe numele a opt farmacişti, dar şi pentru alte trei persoane, apropiaţi ai unora dintre farmacişti.
Asistenta medicală, urmărită penal pentru fals informatic (701 de acte materiale) şi complicitate la înşelăciune este suspectată că, în perioada februarie 2023 – ianuarie 2024, a falsificat 701 de reţete medicale şi, în baza unei înţelegeri prealabile mai mulţi farmacişti şi apropiaţi ai acestora, a intrat în posesia medicamentelor aferente tuturor reţetelor falsificate.
Administratorul de fapt al clinicii private, inculpat pentru complicitate la fals informatic, e suspectat că în perioada 19.09.2023-28.12.2023, în calitate de administrator de facto al centrului medical, deşi a cunoscut faptul că angajaţi ai clinicii prescriu reţete cu medicamentele Ozempic sau Rybelsus, fără a avea acest drept şi fără ca pacienţii să necesite un astfel de tratament, ”nu a luat măsuri în vederea încetării activităţii infracţionale, a acceptat falsificarea reţetelor şi chiar le-a facilitat acestora săvârşirea de infracţiuni prin punerea la dispoziţie a unei semnături digitale cu care au fost semnate toate reţetele, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecinţe juridice”.
Cei opt farmacişti inculpaţi pentru complicitate la fals informatic şi înşelăciune sunt suspectaţi că ”în baza unei înţelegeri prealabile cu asistenta medicală cu privire la eliberarea medicamentelor aferente reţetelor medicale falsificate au întărit rezoluţia infracţională a asistentei medicale, sporindu-i, astfel, încrederea că va putea falsifica un număr mare de reţete”.
”Ulterior, participanţii la infracţiunea de fals informatic au determinat alţi farmacişti să introducă date eronate în sistemul farmaciilor, obţinând un folos patrimonial injust şi creând un prejudiciu Casei de Asigurări de Sănătate”, notează procurorii.
În ceea ce îi priveşte pe cei trei apropiaţi ai inculpaţilor farmacişti, suspectaţi de fals informatic în forma participaţiei improprii şi înşelăciune, procurorii susţin că aceştia ”în baza unei înţelegeri prealabile cu asistenta medicală cu privire la deplasarea, în mod constant, în vederea ridicării medicamentelor prescrise prin reţetele falsificate de aceasta, au determinat mai mulţi farmacişti şi asistenţi farmacişti din farmaciile din municipiul Bucureşti sau judeţul Ilfov să săvârşească, fără vinovăţie, infracţiunile de fals informatic (constând în introducerea de date fictive din reţetă în sistemul informatic al Casei de Asigurări de Sănătate, obţinând un folos patrimonial injust şi creând un prejudiciu Casei de Asigurări de Sănătate”.
Anchetatorii descriu, de asemenea, modul în care s-a ajuns la situaţia în care medicamente care valorează sute de mii de euro şi care sunt integral compensate să fie prescrise unor persoane care nu aveau dreptul de a le primi.
Conform procurorilor, în clinica medicală care oferă servicii medicale în special în contract cu Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti (OPSNAJ), exista obiceiul ca fiecare medic să lase la punctul de lucru unde îşi desfăşura activitatea un exemplar fizic al parafei (ştampila).
”Parafele, semnăturile digitale ale medicilor şi semnătura electronică extinsă a administratorului clinicii se aflau în permanenţă în recepţia clinicilor, la îndemâna asistenţilor medicali care, la solicitarea medicilor, introduceau în sistemul informatic al clinicii serviciile prestate. Profitând de accesul pe care îl avea atât la sistemul informatic al clinicii cât şi la semnăturile digitale ale medicilor, una dintre asistentele clinicii a introdus date fictive în sistemele informatice ale clinicii, sisteme interconectate cu Sistemul Informatic Unic Integrat - Prescripţie Electronică al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, rezultând date ce nu corespund adevărului, respectiv necesitatea pacienţilor de a urma tratamentul prescris fără drept şi compensat, scopul fiind de a transmite reţetele, în baza unei înţelegeri prealabile, către alţi participanţi la activitatea infracţională, farmacişti şi apropiaţi ai acestora”, rezultă din anchetă.
UPDATE - Conform surselor, asistenta ar fi falsificat peste 700 de reţete compensate 100% pentru medicamente specifice tratamentului diabetului, prin introducerea de date false în sistemul informatic al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi OPSNAJ, pe care le-a folosit în interes personal sau le-a pus la dispoziţie altor persoane, pentru a ridica medicamentele prescrise din farmacii.
Femeia ar fi fost ajutată şi de prieteni sau apropiaţi, unii dintre ei fiind farmacişti. Ulterior, după ridicarea pastilelor din farmacii, ei le-au vândut pe Facebook sau pe alte platforme online, medicamentele fiind cunoscute că ar ajuta la slăbit, afirmă sursele citate.
Întrucât aceste medicamente - Ozempic, Rybelsus, Victoza, Trulicity - erau decontate 100% prejudiciul estimat până în prezent depăşeşte un milion de lei.
ŞTIREA INIŢIALĂ - Poliţia Capitalei a anunţat, miercuri, că poliţişti de la Serviciul de Investigaţii Criminale au pus în executare, marţi, 21 de mandate de percheziţie, în municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, la domiciliul a 17 persoane, precum şi la sediile unor instituţii, într-un dosar penal de fals informatic în formă continuată (peste 2.800 de acte materiale) şi înşelăciune (peste 1.300 de acte materiale), prejudiciul fiind de peste 1.000.000 de lei.
”În fapt, în perioada ianuarie 2023 - ianuarie 2024, o femeie, în vârstă de 32 de ani, având calitatea de asistent medical şi recepţioneră în cadrul unei clinici medicale private, cu punct de lucru în Sectorul 1, ar fi falsificat reţete, prin introducerea unor date fictive în sistemul informatic, pentru a intra în posesia unor medicamente în mod gratuit şi pentru a le vinde în afara cadrului legal. Probatoriul administrat a relevat că, în urma falsificării reţetelor, medicamentele ar fi fost obţinute în baza unei înţelegeri prealabile cu alţi angajaţi ai unui lanţ de farmacii, dar şi cu sprijinul altor persoane, apropiaţi ai asistentei medicale în cauză, şi vândute fie prin intermediul platformelor comerciale, fie prin intermediul reţelelor de socializare”, a arătat sursa citată.
Poliţiştii au adăugat că, în urma investigaţiilor, s-a mai stabilit că falsificarea era efectuată de către asistentă cu sprijinul şi cu acordul a patru medici, angajaţi în cadrul aceluiaşi punct de lucru al clinicii private, care nu aveau competenţa necesară să le prescrie.
Astfel, luni a fost dispusă efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de 13 persoane, cu vârste cuprinse între 25 şi 47 de ani.
În vederea administrării materialului probator, marţi, poliţiştii au făcut 21 de percheziţii domiciliare, în Bucureşti şi în judeţul Ilfov, în urma cărora au identificat şi ridicat mai multe bunuri de interes în cauză.
De asemenea, persoanele vizate au fost duse la audieri, în baza mandatelor de aducere care au fost puse în aplicare, faţă de 13 dintre acestea a fost dispusă măsura reţinerii pentru 24 de ore, urmând a fi prezentate în faţa instanţei cu propuneri legale.
Cercetările sunt continuate de către poliţişti din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals informatic în formă continuată şi înşelăciune, prejudiciul fiind de peste 1.000.000 de lei.
Acţiunea a beneficiat de sprijinul Serviciului Grupuri Infracţionale Violente, Serviciul Furturi de Autovehicule, Serviciilor de Investigaţii Criminale din cadrul sectoarelor 1, 3, 4, 5 şi 6 Poliţie, Serviciul pentru Acţiuni Speciale, dar şi cu sprijinul poliţiştilor din cadrul Serviciului Criminalistic.
Potrivit unor surse judiciare, este vorba despre o reţea care făcea trafic cu Ozempic, medicament prescris pentru persoanele cu diabet, dar care a început să fie vândut pe piaţa neagră, pentru slăbit, în pofida avertismentelor medicilor care afirmă că efectele utilizării de către persoane care nu au diabet pot fi devastatoare pentru sănătate.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
