Cele mai noi producţii din cinematografia maghiară, filme premiate la festivaluri internaţionale, documentare pe teme de actualitate, o selecţie a producţiei cinematografice transilvănene, pelicule din programul de digitalizare al Arhivei Maghiare de Film, un lungmetraj de animaţie multipremiat, filme pentru copii şi ateliere de animaţie se află în programul celei de-a 18-a ediţii a Săptămânii Filmului Maghiar la Bucureşti. În perioada 10-17 noiembrie, publicul este aşteptat la cinematograful Muzeului Ţăranului şi Institutul Liszt, anunţă organizatorii.
Deschiderea obişnuită de luni a #sfm18 va fi precedată şi în acest an de un vernisaj. Expoziţia marchează 55 de ani de emisiune în limba maghiară a TVR. Televiziunea Română a difuzat prima emisiune în limba maghiară la 23 noiembrie 1969. Expoziţia aniversară îşi propune să ilustreze schimbările şi provocările din mai bine de o jumătate de secol prin utilizarea de artefacte care reflectă principalele caracteristici ale diferitelor perioade. Expoziţia va fi deschisă de Mosoni Emőke, redactor-şef la TVR Magyar Adás.
Săptămâna Filmului Maghiar la Bucureşti demarează cu proiecţia în premieră pentru România a peliculei „Punct negru” (Fekete pont) în regia lui Szimler Bálint. Filmul a avut premiera internaţională anul acesta la Festivalul Internaţional de Film de la Locarno, unde a avut mare succes, obţinând trei premii: Premiul Boccalino d’Oro - Premiul pentru cel mai bun regizor acordat de criticii independenţi, Premiul pentru cea mai bună actriţă pentru Mészöly Anna şi Premiul special Concorso Cineasti del Presente. Iar la Festivalul Internaţional de Film Cineast a fost distins cu Premiul special al juriului.
Dintre filmele Programului Incubator al Institutului Naţional de Film, bucureştenii vor vedea două filme: „Ceva păsări” (Valami madarak) în regia lui Hevér Dániel şi „Pelikan Blue” (Kék Pelikán), de Csáki László, film ce a participat cu mare succes la peste douăzeci de festivaluri internaţionale. Hevér Dániel îşi va însoţi la Bucureşti filmul în care prezintă o prietenie aparte între o adolescentă rebelă şi un bătrân morocănos. Filmul documentar de animaţie „Pelikan Blue”, care aduce atmosfera schimbării de la începutul anilor 1990, a obţinut până acum opt premii internaţionale, printre care ultimele două la Festivalul de Film de Animaţie de la Bucureşti, Animest, şi anume Premiul pentru cel mai bun lungmetraj şi Premiul juriului adolescenţilor.
Programul Incubator al Institutului Naţional de Film a fost lansat în anul 2015 cu scopul de a sprijini realizarea lungmetrajelor (minim. 70 minute) de debut. Programul oferă tinerilor regizori posibilitatea de a-şi prezenta creaţiile inovatoare, experimentale şi, de asemenea, îşi propune să asigure varietatea de genuri în cinematografia maghiară. Institutul Naţional de Film doreşte ca prin acest program tinerii cineaşti aplicanţi să cunoască sistemul de finanţare al Institutului şi, obţinând referinţele corespunzătoare, să participe ulterior cu succes la proiectele de finanţare.
Premiere
Organizatorii propun premiera lungmetrajul „Cădere liberă” (Szabadesés) în regia lui Fésős András, film al cărui protagonist este bine cunoscutul actor român Bogdan Dumitrache. După proiecţia filmului cei doi, precum şi actriţa Takáts Andrea vor participa la un Q&A. Filmul este o dramă psihologică şi prezintă povestea unui tată şi fiul lui, dar este şi un diagnostic al unui oraş care şi-a pierdut orice speranţă.
După ce în 2016, în cadrul Săptămânii Filmului Maghiar a rulat prima parte a trilogiei lui Hajdu Szabolcs, despre problemele de cuplu („Nu vă daţi jos pantofii”/ Ernelláék Farkasáknál), acum va fi prezentată a doua parte a acestei trilogii, intitulată „Ziua lui Kálmán” (Kálmán nap). În acest film sunt tratate dilemele morale apărute din lipsa de intimitate şi sexualitate. Povestea este dureros de cotidiană, care ne fascinează prin detalii mărunte.
Şi în acest an va fi prezentat un film cu tematică istorică în programul #sfm18, „Jucătorul de şah” (Mesterjátszma) în regia lui Tóth Barnabás. O combinaţie inedită între real şi imaginar, în care un cuplu de tineri revoluţionari prind ultimul tren de refugiaţi ce pleacă din Budapesta după invazia rusă din 1956. Pe tren se află şi o comoară ascunsă a Vaticanului, iar cele două intrigi se vor reuni în timpul unui captivant joc de şah care va decide nu doar soarta comoarei, dar şi viaţa tinerilor.
În comedia „Diseară vom ucide” (Ma este gyilkolunk) îi găsim pe aproape toţi actorii legendari contemporani maghiari. Conform scenariului ei sunt locuitori ai unui azil de actori bătrâni, iar actorii pensionaţi încep să sape după o presupusă crimă, iar umorul filmului e dat de faptul că aceşti monştrii sacrii ai scenei, „joacă” atât de bine, încât este imposibil de decis cine minte şi cine spune adevărul.
În cadrul programului #sfm18 avem în fiecare an filme transilvănene. În acest an vom prezenta reconstrucţia în imagini mişcătoare (24 de minute) a primului lungmetraj transilvănean, „Sárga csikó” (Mânzul şarg) care a fost turnat în 1913 la Cluj, pe baza scenariului scris de Janovics Jenő, în regia francezului Félix Vanyl. Deşi filmul la vremea respectivă a fost distribuit în toată lumea, din păcate nu mai există nicio copie a filmului. În anii 1950 s-a distrus şi copia din arhiva Pathé. Din pelicula originală de 1540 metri au rămas doar 135 metri în posesia Arhivei Maghiare de Film. Pe baza acestor fragmente, Zágoni Bálint, un cercetător înflăcărat al epocii de aur a filmului mut de la Cluj a realizat reconstrucţia în imagini mişcătoare a filmului.
Pe lângă această reconstrucţie vom avea o selecţie a filmelor de scurt metraj realizate în ultimul an de cineaşti maghiari din Transilvania. În cadrul selecţiei de scurtmetraje transilvănene, publicul bucureştean o poate cunoaşte pe Hatházi Rebeka în noul ei statut creativ. După ce a fost văzută ca personaj în filmul lui Reisz Gábor: „Explicaţie pentru tot” (Magyarázat mindenre), iar în luna ianuarie a acestui an am organizat o expoziţie cu colajele ei realizate pentru volumul lui Ilarie Voronca, deci am cunoscut-o ca ilustrator, ea îşi face acum debutul ca regizor de film.
În programul #sfm18 a fost inclusă şi o compilaţie de scurtmetraje, cu filme maghiare care au fost premiate anul trecut. Printre altele, vor fi proiectate „Legea şi puterea” (Kis hatalmasok) de Karácsony Péter, care a câştigat aproximativ 30 de premii internaţionale, şi un scurtmetraj bazat pe o povestire de Jászberényi Sándor.
S-ar putea enumera o sumedenie de pelicule memorabile care de-a lungul timpului au ţinut cinematografia maghiară în topul mondial. Arhiva Maghiară de Film, prin programul de digitalizare restaurează an de an tot mai multe filme, dintre care obişnuim şi noi să includem în programul Săptămânii Filmului Maghiar, în afara seriei anuale iniţiate de institutul nostru: Clasici Maghiari. În acest an vor fi prezentate patru dintre aceste perle restaurate: „Amurg” (Szürkület) în regia lui Fehér György, „Prima dragoste” (Szerelem első vérig) în regia lui Dobray György şi Horváth Péter, şi celor mici vom proiecta tot filme din Arhiva Maghiară de Filme, „Hei, Piciule!” (Hahó, Öcsi!) de Palásthy György şi „Aventurile Veveriţei Mishi” (Misi Mókus kalandjai) de Foky Ottó.
În programul de filme documentare figurează două creaţii cu tematică foarte diferită: documentarul „56/Z” regizat de Pigniczky Réka şi Kiss Gergő ne arată cum vede generaţia Z anul 1956? În film este documentat procesul de înţelegere şi creaţie a unei instalaţii despre revoluţia maghiară din 1956 realizat pe baza arhivelor Memory Project, în colaborare cu Universitatea de Artă Moholy-Nagy (MOME). Creaţiile rezultate arată ce înseamnă pentru studenţii de astăzi amintirea revoluţiei din 1956, în paralel cu amintirile generaţiei revoluţionare. Concomitent, filmul urmăreşte şi procesul de creaţie artistică, de le naşterea ideilor prin proiectare şi până la executarea instalaţiilor. Cei doi regizori vor fi prezenţi la Bucureşti la proiecţia documentarului.
Cel de-al doilea documentar din programul #sfm18, „Cusut cu cerneală” („Varrat”) de Kempf Márta Anna, prezintă tatuajul, acest fenomen global, care se bucură de mare popularitate, dar prezintă şi fenomenul artiştilor tatuatori maghiari, care sunt veneraţi prin toată lumea. Filmul prezintă fenomenul şi influenţa pe care o exercită tatuajul asupra culturii maselor, şi încearcă să afle de ce parcurg mii şi mii de kilometri staruri de calibru mondial, precum Cate Blanchett, Lewis Hamilton sau Orlando Bloom numai pentru a avea veşnic pe pielea lor creaţia unor artişti maghiari ai tatuajului.
În cadrul #sfm18, Erdős Emese, managerul de proiecte educaţionale al NFI-Filmarchívum, va susţine ateliere de film la Liceul Ady Endre şi la cinematograful Muzeul Ţăranului Român.
Proiecţia conexă a celei de-a 18-a ediţii a Săptămânii Filmului Maghiar la Bucureşti va avea loc duminică, 10 noiembrie, la Institutul Liszt, unde va fi proiectat un eseu video de Hámos Gusztáv: 1989 Adevărata putere a televiziunii în cadrul proiectului 89' through 35mm iniţiat de WASP Studios.
Săptămâna Filmului Maghiar la Bucureşti se desfăşoară la Cinema Muzeul Ţăranului (str. Monetăriei nr. 3), respectiv la Institutul Liszt - Centrul Cultural Maghiar Bucureşti (str. Gina Patrichi nr. 8).
Filmele sunt subtitrate în limba română.
Biletele s-au pus în vânzare pe www.eventbook.ro sau se pot cumpăra la casieria cinematografului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
