Cineastul american J.C. Chandor a povestit, la o întâlnire cu presa care a avut loc la Madrid înainte premierei filmului „Tripla Frontieră/ Triple Frontier”, despre cum a fost pusă cap la cap această poveste, în pericol de a-şi pierde unul dintre protagonişti, pe Ben Affleck, din cauza problemelor personale pe care le-a avut la momentul începerii producţiei, despre modul său de lucru, dar şi despre preferinţele muzicale, implicându-l pe bateristul trupei Metallica în proiect. Regizorul a vorbit şi despre America, o ţară cu interese „niciodată pur altruiste”, despre soldaţii care se întorc din teatrele de operaţiuni, nevoiţi să poarte responsabilitatea pe umeri.
Filmul de acţiune este realizat după o poveste a lui Mark Boal (premiat cu două premii Oscar pentru „The Hurt Locker”, 2008), care a scris scenariul împreună cu J.C. Chandor (nominalizat la Oscar pentru scenariul „Margin Call”, 2011). Chandor a lucrat cu Jeremy Irons şi Kevin Spacey, pentru „Margin Call” (2011), cu Robert Redford, pentru „All Is Lost” (2013), şi cu Oscar Isaac şi Jessica Chestain, pentru „A Most Violent Year” (2014).
Din distribuţia „Triple Frontier” fac parte Ben Affleck, Oscar Isaac, Charlie Hunnam, Garrett Hedlund, Pedro Pascal şi Adria Arjona.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Mai mulţi foşti agenţi ai Forţelor Speciale (Affleck, Isaac, Hunnam, Hedlund şi Pascal) se reunesc pentru a plănui un jaf într-o zonă puţin populată din America de Sud. Este pentru prima oară, în carierele lor de succes, când se implică într-o misiune periculoasă şi personală. Când evenimentele iau o turnură neaşteptată şi ameninţă să scape de sub control, abilităţile, credinţele şi principiile lor sunt testate într-o luptă pentru supravieţuire.
Conflicte armate şi Lars Ulrich
„A fost uşor să îi adun”, a glumit J.C. Chandor legat de distribuţia acestui film.
Dacă „Margin Call” (2011) analiza masculinitatea în lumea bancară, „Triple Frontier” o face în cea a conflictelor armate.
„Când am construit această distribuţie, nu ne-am gândit la posterul final. Cel puţin, nu din poziţia mea. Eu doar încerc să mă gândesc cine este disponibil în timpul respectiv, la chestii practice. Mă gândesc la cine ar vrea să facă lucrurile astea, cine se potriveşte personajului, ce vârstă au, şi la cine este cel mai potrivit să facă munca mea de regizor mai uşoară. Abia mai târziu, când priveşti mai detaşat, îţi dai seama că ai oameni care au fost protagonişti la rândul lor în alte filme. Pentru noi a fost vorba doar să adunăm cei mai buni oameni posibil. Netflix a susţinut asta financiar. Băieţii ăştia – şi mai ales când ai atâţia oameni – nu sunt ieftini. Mi-au oferit resursele să fac asta. Ei sigur s-au gândit la poster. Dar pentru mine a fost voba doar despre cine mă va ajuta”.
Fără să dea detalii financiare, Chandor a făcut o paralelă: „Dacă îl întrebaţi pe Ben, care a făcut filme cu Batman, ar spune că nu este atât de costisitor, dar pentru mine este foarte scump. A fost o mare ocazie pentru mine să pot picta cu aşa o mare pensulă”.
Lungmetrajul „Triple Frontier” a fost o oportunitate pentru regizor de a face un film bazat pe o idee ce nu îi aparţinea.
„Am văzut «Triple Frontier» ca o ocazie după ce am făcut trei filme – am fost suficient de norocos să fac trei filme destul de rapid şi pentru fiecare am venit cu ideea originală, pe care am scris-o, apoi am încercat să strâng banii, distribuţia – să fac ceva ce nu a pornit de la mine. Sincer, ca regizor, am vrut să încerc să fac ceva ce nu am scris eu. Am simţit, într-un mod ciudat, că mă limitez puţin. Când scrii ceva şi ideea îţi aparţine te ataşezi de fiecare element, iar în momentul în care regizezi, practic execuţi acea idee originală. M-am gândit la un film despre dezastrul de la Deepwater Horizon (scurgerea de petrol din Golful Mexic din 2010, n.r.) şi am lucrat la asta aproximativ un an. Am gasit povestea foarte fascinantă, ca regizor, pentru că era acolo. Adaptam un articol minunat scris de un jurnalist. Nu am ajuns să regizez filmul ăla din mai multe motive, dar când am terminat cu el mi-am dat seama că vreau să încerc ceva bazat pe o idee ce nu vine de la mine”.
Cineastul în vârstă de 45 de ani provine dintr-o familie de militari, însă este convins că nu ar fi venit vreodată cu această idee de film. „Bunicul şi tatăl meu au fost în armată şi nu cred că aş fi venit vreodată cu ideea unui film despre veterani şi un jaf armat, dar când am citit povestea mi-am dat seama că este o ocazie bună să fac filmul pe de o parte despre o lovitură şi să fie film de acţiune, iar pe de altă parte, ca un studiu al personajelor”.
„Nu aş fi venit niciodată cu ideea asta. Când am citit-o, mi-am dat seama că, din punct de vedere regizoral, poate fi datorită relaţiei cu tatăl meu şi relaţia lui cu experienţa pe care a avut-o în război în Vietnam şi, mai important, cum a fost primit la întoarcere. Felul în care au fost primiţi soldaţii la întoarcere a fost foarte necinstit pentru cei care au luptat acolo. Liderii nu şi-au asumat responsabilitatea şi ea a căzut pe umerii soldaţilor. Ştiind toate astea şi cum l-au afectat pe tatăl meu, am realizat că există ceva ce pot aduce poveştii”.
O experienţă pe care şi-a dorit-o, un exerciţiu, a mai spus Chandor, care a mărturisit că se va întoarce să facă ceva ce scrie el însuşi.
„Partea de a fi şi autor este minunată. Lumea era impresionată că am venit cu toate ideile alea, dar ca regizor cred că m-am limitat. Punctul de cotitură al filmului este când grupul ajunge în plantaţia de cocaină. Nu urmăresc filme de gen atunci când pregătesc unul. Unii regizori pe care îi iubesc fac asta, urmăresc tot, eu sunt opusul. Mă bazez mai mult pe amintiri ale filmelor de acţiune din copilărie. Din fericire, ambele planuri ale poveştii sunt făcute bine şi nu dau totul privitorului”, a mai explicat Chandor.
Nu vedea prea bine în sală, din cauza luminilor îndreptate spre scenă, dar accentul interlocutorului l-a pus pe gânduri. „Eu sunt din New Jersey şi am crescut în anii 80-90, când Metallica era în culmea gloriei, şi m-am gândit atunci: cred că Lars Ulrich este cel care îmi adresează întrebarea”, a povestit regizorul.
Chandor a discutat mai multe în acea seară cu Ulrich, care s-a dovedit „un mare cinefil”. „Am păstrat legătura şi, când am scris prima versiune a acestui scenariu m-am gândit şi am notat acolo că «For Whom the Bell Tolls» trebuie să fie după secvenţa de început. Cinci bărbaţi, mergând spre munte... şi piesa aduce aminte de romanul lui Hemingway, bazat de fapt pe un poem de secol 15 sau 16 despre războinici”.
Legătura lor nu s-a limitat la asta. Lars Ulrich a fost cooptat să realizeze tot ce înseamnă tobe pentru coloana sonoră.
Când se aflau în faza de montaj, Chandor l-a sunat pe Ulrich pentru a-i spune că are nevoie de drepturile de autor pentru piesă. „Este un cântec foarte important pentru ei. Nu cred că l-au mai dat pentru vreun film. Au vrut să vadă filmul şi, cum au o legătură foarte strânsă cu armata, le-a plăcut şi au spus că putem folosi piesa”.
Rich Vreeland a făcut coloana sonoră – care cuprinde piese Pantera şi Creedence Clearwater Revival – şi a scris câteva pasaje muzicale.
„Rich este un tip foarte tânăr şi aveam nevoie de protecţie pentru muzica noastră, aşa că într-una dintre conversaţiile mele cu Lars – şi iată cât de important e să întrebi – l-am întrebat dacă nu ar putea să realizeze partea de baterie şi a spus da”.
A fost nevoie de două, trei zile să facă totul.
Visul american
„Eu însumi sunt visul american”, a susţinut Chandor. „Sunt nepot de imigranţi şi am reuşit să fac asta (regia, n.r.) pentru a-mi câştiga traiul, ceea ce este un vis devenit realitate pentru mine. Vin dintr-o familie iubitoare, nu am fost nevoit să trăiesc în vreme de război, am ajuns să fiu îmbrăţişat de ce poate face America. Dar există şi un revers. Există un preţ de plătit. Sistemul nostru nu este tocmai o plasă de siguranţă. Tatăl meu a făcut parte din clasa mijlocie, mijlocie superioară, aşa că nu am simţit nesiguranţa. Părinţii mei sunt suficient de bogaţi să aibă grijă de mine ca adult. Când am ajuns la maturitate, dintr-o dată, au început să apară problemele. Am realizat că America te şi lasă să trăieşti sau să mori. Literalmente. Nu am avut asigurare medicală timp de zece ani, de la 24 la 34 de ani, de exemplu. America este un frumos contrast de sisteme. Din fericire, încercăm mereu să ne îmbunătăţim”.
„Triple Frontier” este genul de poveste de care se simte atras. „În acest film, personajul lui Oscar Isaac este foarte american şi el chiar vrea să facă ceva bun, cum ar veni: să îl omoare în sfârşit pe tipul rău. Dar nu poate să se rezume la asta. Are dorinţa aceea americană de a avea şi ceva beneficii de pe urma acestui lucru. Şi nu este pur. America se luptă cu asta. Pentru mine, filmul este această metaforă frumoasă pentru ultimii 20 de ani de conflicte armate prin care aceste personaje au trecut”.
Chandor a continuat: „Ca americani plătitori de taxe, am finanţat cu trilioane de dolari conflictele să încercăm, legitim, să aducem pacea, dar am vrut să oportunităţi de afaceri şi alte lucruri care vin cu asta. Interesele noastre nu au fost niciodată pur altruiste şi cred că asta crează probleme”.
În film, în actul al treilea, totul începe să se prăbuşească, iar asta pentru că motivele lor nu erau pure. „Când intri într-o situaţia ca asta, mai ales cu o puşcă, lucruri rele se pot întâmpla”.
„Pentru mine, acest lungmetraj a fost o ocazie de a face un film de modă veche plin de testosteron, dar şi să arunc o privire asupra lucrurilor pe care le-am făcut altor culturi, dar şi culturii noastre. Bărbaţii care au luptat în aceste războaie pentru noi sunt cei care au votat pentru Donald Trump, pentru că mulţi dintre americani au simţit că s-a profitat de pe urma lor, apoi au fost lăsaţi în urmă. Chiar dacă sunt sau nu de acord cu asta, politic vorbind, ideea că un mare procent din populaţia noastră se simţea manipulată, cu siguranţă, acea energie este în acest film”.
Lungmetrajul a avut premiera pe 6 martie într-un număr limitat de cinematografe şi va fi lansat de Netflix pe 13 martie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
