István Szabó şi Márta Mészáros, autori de marcă ai cinematografiei maghiare, vor fi distinşi cu Premiul pentru întreaga carieră la cea de-a 17-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (25 mai-3 iunie).
Potrivit organizatorilor, celor doi invitaţi de onoare de la TIFF 2018 li se alătură o delegaţie impresionantă de regizori veniţi la Cluj-Napoca să-şi prezinte cele mai noi producţii în cadrul tradiţionalei Zile Maghiare.
Celebrat în secţiunea 3x3, cineastul István Szabó a împlinit în februarie 80 de ani şi este primul regizor maghiar premiat cu Oscarul pentru cel mai bun film străin, în 1981, pentru "Mefisto".
În cei aproape 60 de ani de carieră cinematografică, Szabo a semnat zeci de titluri importante, multe dintre acestea fiind premiate în marile festivaluri internaţionale. Preocupat în special de soarta individului în momente de cumpănă ale istoriei, István Szabó a debutat în regie în 1965 cu "Vârsta viselor/ Almodozások kora" şi a câştigat notorietate cu al doilea său film, dublu premiat la Moscova şi Locarno, "Tatăl/ Apa", în care un copil trăieşte cu ideea că tatăl său, mort în timpul războiului, a fost un erou.
Povestea cuplului forţat să trăiască sub identităţi false din "Încrederea/ Bizalom" (1980) i-a adus premiul de regie la Berlin şi o nominalizare la Oscar, premiu pe care avea să-l primească un an mai târziu pentru capodopera "Mefisto". Această reinterpretare a mitului faustian, despre un actor şi regizor de teatru care face pactul cu regimul nazist, deschide trilogia coproducţiilor cu Germania şi a colaborării cu actorul său preferat, Klaus Maria Brandauer, urmată de "Colonelul Redl" (1985) şi "Hanussen" (1988), ambele nominalizate la Oscar. Turnate în engleză, "Meeting Venus", "Sunshine", "Taking Sides", "Being Julia" şi ultimul său film, "The Door", întregesc cariera eclectică a unuia dintre cei mai internaţionali cineaşti maghiari. La TIFF, István Szabó va fi prezent cu trei dintre operele sale: "Tatăl", "Mefisto" şi "Colonelul Redl".
Ziua Maghiară aduce la TIFF, în premieră în România, şi cel mai recent film regizat de Márta Mészáros.
"Aurora Boreală/ Aurora Borealis" (2017) este întoarcerea după o pauză de aproape opt ani a cineastei care a deschis drumul afirmării femeilor în industria cinematografică maghiară. Filmul abordează temele care au preocupat-o de-a lungul întregii cariere: condiţia femeii în societate, explorarea originilor şi a trecutului şi efectele regimului stalinist asupra indivizilor. Autoare, printre multe altele, a filmelor "Adopţiune" (Ursul de Aur la Berlin, 1975) şi "Jurnal pentru copiii mei" (Marele Premiu al Juriului la Cannes, 1984), Márta Mészáros va fi şi ea omagiată la această ediţie TIFF cu un Premiu pentru întreaga carieră.
Fost membru al juriului internaţional la TIFF, regizorul şi scenaristul János Szász revine în festival cu ultimul său film, "The Butcher, the Whore and the One-eyed Man", povestea criminală a unui sălbatic triunghi amoros. Tot în premieră românească va putea fi văzut şi noul film al regizoarei Éva Gárdos, "Budapest Noir", ecranizat după best seller-ul lui Vilmos Kondor, o incursiune fascinantă în lumea întunecată a criminalităţii şi a abuzului de putere de la începutul secolului XX. Proaspăt lansat la Festivalul de la Berlin," Genesis" este cel de-al doilea film al regizorului Árpád Bogdán şi urmăreşte poveştile a trei personaje, ale căror vieţi iau o turnură bizară după ce un grup de neonazişti atacă un sat de romi din Ungaria. Tot de la Berlinală vine şi 1945, noul film al unui obişnuit al TIFF-ului, regizorul Ferenc Török, în care doi străini misterioşi descind într-un cătun maghiar, reaprinzând un conflict mocnit. Singurul debut din programul Zilei Maghiare este "Manhood", regizat de Peter Politzer, şi surprinde câteva momente-cheie din viaţa a trei bărbaţi din trei generaţii diferite.
"La această ediţie vom avea alături de noi cea mai impozantă delegaţie maghiară din ultimii ani. Mă bucur foarte mult că au confirmat prezenţa regizori precum János Szász, Márta Mészáros, Ferenc Török şi Éva Gárdos, cineaşti fără de care nu ne putem imagina ultimele decenii ale filmului maghiar. Un aspect interesant legat de selecţia din acest an este că din cele şase lungmetraje proiectate cu ocazia Zilei Maghiare, majoritatea sunt filme ce prezintă evenimente sau personaje istorice, numai două fiind drame sociale contemporane", a subliniat Zagoni Balint, curator al Zilei Maghiare de la TIFF.
Hungarian National Film Fund şi Institutul Balassi - Institutul Maghiar din Bucureşti sunt, alături de Asociaţia Filmtett, partenerii Festivalului Internaţional de Film Transilvania în organizarea secţiunii Ziua Maghiară.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
