Afacerile cu gunoaie, în special cu cele importate, au ajuns să reprezinte un business foarte profitabil, estimat la aproape jumătate de miliard de euro, arată o analiză Frames, potrivit căreia sunt zeci de mii de tone de deşeuri importate anual şi care, pe fondul lacunelor legislative, transformă România într-o adevărată groapă de gunoi a Occidentului.
”Afacerile cu gunoaie, în special cu cele importate, au ajuns să reprezinte un business foarte profitabil, estimat la aproape jumătate de miliard de euro. De la materiale plastice, cauciucuri, metale, substanţe chimice, resturi de la şantiere de construcţie la haine, încălţăminte şi alte produse second-hand, sunt zeci de mii de tone de deşeuri importate anual şi care, pe fondul lacunelor legislative, transformă România într-o adevărată groapă de gunoi a Occidentului”, arată o analiză Frames.
„Comerţul cu ridicata al deşeurilor şi resturilor” şi „Comerţul cu amănuntul al bunurilor de ocazie” sunt cele mai folosite CAEN-uri sub care peste 3.000 de firme din România fac afaceri cu gunoaie.
Un business care a generat un interes tot mai mare în ultimii 10 ani, dovadă că numărul firmelor a crescut de la 1.333 în 2010 la 3.395 în 2020.
Potrivit datelor de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor, consultate de Frames, afacerile acestora au depăşit 425 milioane de euro în 2020 (2,09 miliarde lei), în creştere cu 175 milioane de euro (860 milioane de lei) faţă de 2016 (1,23 miliarde lei).
Şi profitabilitatea acestora a evoluat spectaculos, de la 47,3 milioane de lei în 2010 la 182,1 milioane lei în 2020.
Frames estimează că afacerile din acest sector vor atinge, în 2021, nivelul de 510 milioane de euro, evoluţie influenţată de reluarea activităţii economice după pandemia COVID, de creşterea inflaţiei şi focusul tot mai puternic pus, în ţările de origine, pe activităţile nepoluante.
”Vorbim de un business care a profitat de lacunele legislative şi care a adus în România cantităţi uriaşe de deşeuri, sub forma de ’produse second-hand’ şi ’materie primă pentru reciclare’. Descoperirile recente făcute de autorităţi în Portul Constanţa, în localităţile limitrofe Bucureştiului şi celorlalte mari oraşe din ţară vin să confirme dimensiunea acestui business care a crescut exponenţial în ultimii ani”, arată analiza Frames.
Vârful cifrei de afaceri a fost atins în 2011, când firmele specializate raportau venituri de 736 milioane euro.
Potrivit experţilor, o dovadă că multe dintre ele se ocupă exclusiv cu importul deşeurilor o reprezintă statistica ce arată că 3.303 din cele 3.395 de firme înregistrate legal au până în 10 angajaţi şi numai 4 funcţionează cu mai mult de 100 de angajaţi.
”Reciclarea, gestionarea deşeurilor, reprezintă doar o faţadă sub care multe dintre firme nu fac altceva decât să importe gunoaie şi să le depoziteze în diferite locuri din ţară. În România, industria reciclării, cu mici excepţii, există mai mult pe hârtie sau în spoturile publicitare. Prea puţine firme fac cu adevărat acest lucru, pentru acest proces necesită investiţii importante, iar profitabilitatea nu este una foarte mare”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
O dovadă în plus a modului în care se face business în acest sector o reprezintă dimensiunea stocurilor, care a evoluat de la 234,7 milioane de lei în 2010 la 453,3 milioane lei în 2020. Altfel spus, multe dintre firme aduc deşeuri şi le stochează, fără să le valorifice ulterior.
Cele mai multe companii din acest sector activează în Bucureşti-Ilfov (382), Hunedora (225), Cluj (159), Dolj (151), Bihor (126), Gorj (119), Timiş (117), Bistriţa-Năsăud (116), Mureş (113), Argeş (108), Buzău (107), Constanţa (87).
Piaţa neagră a deşeurilor
Dincolo de datele oficiale, cele comunicate de companii la Ministerul Finanţelor, compania de consultanţă estimează că business-ul din sectorul gunoaielor ar fi, în realitate, la un nivel cel puţin dublu.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
”Evaziunea fiscală în acest sector este una foarte mare, fapt confirmat de autorităţi. Subevaluarea transporturilor este o practică des întâlnită. În plus, pe lanţul de import al deşeurilor apar o mulţime de firme fantomă menite să facă pierdută urma acestora. Dovadă că, dintre cele 3.395 de firme înregistrate legal, marea majoritate (2.314) raportează afaceri de până în 100.000 de lei. 721 au afaceri între 100.000 – 500.000 de lei şi numai 200 au afaceri de peste 1 milion de lei”, arată analiza.
Cele mai multe deşeuri importate vin din UE, din ţări precum Germania, Belgia, Olanda, Italia sau Marea Britanie, dar în ultima vreme au fost descoperite cazuri de importuri inclusiv din Japonia, China, Arabia Saudită şi Hong Kong.
De exemplu, Garda de Mediu, împreună cu Garda de Coastă, Protecţia Consumatorului Constanţa şi Biroul Vamal de Frontieră Constanţa Sud Agigea, au descoperit, recent, în Portul Constanţa, un transport ilegal de utilaje agricole uzate. În container erau motoare, componente şi dispozitive agricole care nu mai pot fi utilizate şi nici nu au fost reciclate în ţara de origine. Transportul a fost retrimis în Japonia, ţara de unde provenea.
”În marea lor majoritate este vorba de deşeuri pentru care distrugerea sau reciclarea lor reprezintă un proces costisitor, de la resturi metalice, la uleiuri, alte produse chimice, componente de calculator şi automobile. Pentru cei care le exportă şi pentru intermediarii din România este un business profitabil, profitul pentru un singur container, cu 10 tone de deşeuri, fiind de până la 100.000 euro”, afirmă analiştii.
Cele mai multe deşuri intră în ţară profitând de lacunele legislative din zona comerţului cu produse second-hand. Altfel spus, în acte, dincolo de haine şi încălţăminte, apar ca bunuri second-hand şi calculatoarele distruse, resturile metalice etc, relevă analiza.
În plus, autorităţile nu dispun de suficiente scanere care să monitorizeze marfa din containere, astfel că este o misiune aproape imposibilă să descoperi şi să stopezi toate importurile.
”Cel mai des este trecut în acte termenul de materie primă pentru reciclare. În realitate, peste 70-80% din marfă este imposibil de reciclat şi ajunge în gropile ilegale ce au apărut în multe zone din ţară. În esenţă, se fac gropi uriaşe în care sunt îngropate materiale toxice, elemente metalice, carcase de calculatoare etc. Dacă s-ar fi reciclat, ar fi costat peste 1.200 de euro pe tonă. Aşa, exportându-le, costurile sunt mai mici, plăteşti numai 200-250 de euro pe tonă şi le aduci în România”, arată analiza.
O altă stratagemă folosită de importatori este să le treacă ca produse second-hand, cu potenţial de vânzare pe piaţa din România. Sub această umbrelă ajung în ţară mii de tone de produse aproape imposibil de reciclat, de la materiale plastice la piese auto etc.
”Este un fenomen generalizat, un fenomen care se bazează pe acea regulă care permite introducerea în statele membre dintr-un alt stat membru – şi este valabil pentru toate statele membre – a materiei prime pentru reciclare. Ceea ce se aduce în aceste containere declarativ este materie primă pentru reciclare. Declarativ, pentru că de foarte multe ori în containere se găseşte şi altceva decât ceea ce este declarat. Asta am văzut ultima dată şi la Constanţa, când am fost la faţa locului”, declara, recent, ministrul Mediului, Tanczos Barna.
Garda de Mediu a descoperit, în acest an, aproximativ 140 de containere de gunoi faţă de 31 în 2020. Altfel spus, în acest an au fost descoperite aproximativ 3.700 tone de deşeuri care urmau să ajungă în România.
Faptul că autorităţile au înteţit controalele este un fapt salutar în condiţiile în care, între 2015-202 au fost descoperite, la frontieră, numai 150 de containere ilegale cu deşeuri.
Dincolo de importurile de haine şi încălţăminte second-hand, piaţa românească a fost invadată, în ultimii ani de maşinile vechi aduse din ţările occidentale. Este tot o formă de a scăpa de deşeuri, însă cu un dublu pericol.
Pe fondul creşterii taxelor, al focusului pe depoluarea oraşelor, maşinile vechi, cele mai multe de peste 15-20 de ani, sunt importate în România, iar multe dintre ale, cu miile, ajung în aşa-zisele parcuri de dezmembrări, apărute la periferia multor localităţi din ţară.
Potrivit analizei, dincolo de gestiunea deşeurilor metalice şi plastice, s-a dezvoltat o adevărată piaţă a pieselor din dezmembrări auto care, dincolo de evaziunea fiscală, generează un adevărat pericol în privinţa siguranţei rutiere.
”În condiţiile în care mulţi proprietari de automobile nu îşi permit să cumpere piese de schimb noi, cele provenite din dezmembrări au devenit o alternativă. Problema este că aceste piese nu sunt verificate, iar montajul acestora poate genera probleme în trafic. Autorităţile ar trebui să intervină în această piaţă, să controleze mai atent modul în care se desfăşoară acest business şi să legifereze mai stric funcţionarea acestora”, afirmă analiştii.
Analiza Frames privind piaţa deşeurilor din România a fost efectuată pentru unul dintre clienţii săi, în baza datelor publice comunicate de companii la RECOM şi Ministerul Finanţelor, pentru perioada 2010-2020. Statistica face referire la activităţile cu codurile CAEN 4677 - „Comerţul cu ridicata al deşeurilor şi resturilor” şi 4779 - „Comerţul cu amănuntul al bunurilor de ocazie”. Statistica a luat în calcul cifrele raportate de 3.395 de firme, dintre care 3.148 în funcţiune şi 7 în insolvenţă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
