Modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord – Jilava - Giurgiu Nord - Giurgiu Nord Frontieră, Lotul 1 „Redeschiderea circulaţiei feroviare pe pod, peste râul Argeş între Vidra şi Comana”, este considerată lucrare de utilitate publică de interes naţional şi va costa 655,18 milioane lei, inclusiv TVA, potrivit unui proiect de Hotărâre publicat în dezbatere de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor.
Durata de execuţie este de doi ani.
Linia de cale ferată Bucureşti Nord – Jilava - Giurgiu Nord - Giurgiu Nord Frontieră este parte a reţelei centrale TEN-T şi a fost identificată şi definită ca linie de cale ferată convenţională care trebuie modernizată. Linia de cale ferată Bucureşti Nord - Giurgiu Nord este prima linie înfiinţată în România şi este situată pe ruta Coridorului IX Pan - European (Helsinki - Vyborg – Sankt Petersburg - Pskov - Gomei - Kiev - Ljubashevka - Chişinău – Bucureşti - Dimitrovgrad - Alexandropoulis), parte componentă a reţelelor AGC, AGTC şi T.E.R.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
”Obiectivele primordiale ale investiţiei, obiective ce definesc atât necesitatea, cât şi oportunitatea investiţiei, sunt: redeschiderea circulaţiei feroviare între Bucureşti, capiatala României şi oraşul de graniţǎ Giurgiu, ce deţine un important port pe fluviul Dunǎrea, pe traseul Bucureşti Nord – Jilava - Giurgiu Nord - Giurgiu Nord Frontieră; atragerea cǎlǎtorilor şi a transportatorilor de mǎrfuri, de la traficul auto cǎtre traficul feroviar, pe ruta c.f. Bucureşti Nord – Jilava - Giurgiu Nord - Giurgiu Nord Frontieră”, arată nota de fundamentare.
Finanţarea obiectivului de investiţii se va face din fonduri externe nerambursabile, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, din veniturile proprii ale Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR, precum şi alte surse legal constituite în limita sumelor prevăzute anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.
”Prin realizarea acestui obiectiv de investiţii de utilitate publică de interes naţional se va asigura: o legătură rapidă între Bucureşti şi Giurgiu - Frontieră, cu efecte benefice pe toate planurile (reducerea aglomerărilor, a poluării şi a consumului de carburanţi, scăderea timpului de transport pentru călători şi mărfuri etc.); ocuparea şi atragerea forţei de muncă pe perioada execuţiei lucrărilor; atragerea transportului internaţional de mărfuri; crearea unei rute de cale ferată modernizată pentru transportul de călători”, spun autorii proiectului
Odată cu redeschiderea circulatiei vor fi create facilităţi de transport mai rapid între localităţi şi încurajarea utilizării transportului feroviar în locul transportului rutier.
Linia CF Bucureşti Nord - Giurgiu Nord - Giurgiu Nord Frontieră este o linie importantă, în cadrul reţelei de cale ferată din România, deoarece preia traficul internaţional european de pe cele două coridoare centrale de pe teritoriul României şi face legătura între Coridorul Rhin - Dunăre (fostul Coridor IV) şi ţările din sud-estul Europei (Bulgaria, Grecia, Turcia), prin traversarea Dunării pe Podul Prieteniei, în sectorul de graniţă dintre România şi Bulgaria.
Starea tehnică a liniei este precară, din cauza subfinanţării lucrărilor de întreţinere şi reparaţii.
Viteza maximă permisă de geometria actuală a traseului pentru trenurile de călători/marfă este de 100/60km/h pe tronsonul Jilava - Giurgiu Nord.
Localităţile de pe linia 103 nu au în prezent o conexiune feroviară directă către Bucureşti. Timpii de parcurs, pe ruta Giurgiu – Bucureşti, sunt mult crescuţi datorită rutei ocolitoare prin Videle.
Trenurile rapide dintre Bucureşti şi frontiera româno - bulgară care treceau prin Giurgiu Nord au fost deviate prin staţia CF Videle, crescând astfel considerabil timpul parcurs de trenuri până la frontiera cu Bulgaria.
Astfel, transportul de mărfuri a pierdut clienţi importanţi şi categorii de materiale transportate în mod tradiţional pe calea ferată. Criza economică din ultimii ani a adus şi mai multe scăderi. Întârzierile trenurilor de marfă, durata lungă şi incertă a transportului şi costurile ridicate au dus la scăderi masive ale volumului de mărfuri transportate pe calea ferată. Transportul feroviar are o cotă de piaţă sub 40% pentru volumul mărfurilor transportate. Această scădere a ponderii transportului feroviar se încadrează în tendinţa existentă la nivelul Uniunii Europene, unde volumele de marfă, transportate pe cale rutieră, au fost de aproximativ cinci ori mai mari decât cele înregistrate de transportul feroviar. Trebuie menţionat faptul că 70% din bunurile transportate pe calea ferată, în Europa de Est, sunt doar în tranzit sau sunt destinate importului/ exportului.
Persistenţa acestei situaţii conduce la o distribuţie inegală a traficului, în urma căreia rezultă creşteri ale aglomeraţiei, în special pe coridoarele principale trans-europene şi în oraşe, mai arată proiectul.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
