Sectorul energetic românesc ar putea urmea trendul de restrângere industrială care a caracterizat ultimii 30 de ani, în absenţa unei planificări unitare a întregii dezvoltări a ţării, relevă un proiect de Ordonanţă de Urgenţă pentru aprobarea Strategiei energetice a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, publicat în dezbatere de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.
"Din 1990 şi până în prezent, sectorul energetic românesc se află într-o continuă transformare: rând pe rând, au fost închise mai multe capacităţi de exploatare a resurselor energetice primare, precum şi de producere a energiei electrice şi termice. Motivele principale ale acestor închideri sunt legate de reducerea generală a activităţii economice, de gradul redus de rentabilitate sau de neadaptarea la noile norme de mediu. Deşi o parte din activităţile din domeniu au fost privatizate sau concesionate unor investitori privaţi, o parte însemnată se află în continuare în controlul statului. Din această perspectivă, fără o planificare unitară a întregii dezvoltări a ţării, este posibil ca la sfârşitul anilor 2030 sectorul energetic românesc să urmeze trendul de restrângere industrială care a caracterizat ultimii 30 de ani", arată proiectul.
O provocare suplimentară pe termen lung pentru sectorul energetic românesc va fi aceea de a contribui la realizarea obiectivului Uniunii Europene de a deveni primul continent neutru din punct de vedere al climei, cu emisii „net zero” la orizontul anului 2050, însemnând ca toate emisiile degajate şă fie absorbite, fie pe căi naturale, fie pe căi artificiale, precum tehnologii de stocare a carbonului, spun autorii strategiei.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Acest obiectiv face parte din noua strategie de dezvoltare a Uniunii către o economie verde şi durabilă, în cadrul pachetului de politici şi măsuri „Pactul ecologic european”, care presupune o revizuire cuprinzătoare a acquis-ului comunitar în domeniu. În acest sens, obiectivele Strategiei vor fi de aliniere la ţintele Uniunii la orizontul anului 2050, cu scopul de a gestiona în mod echitabil tranziţia sectorului energetic românesc către producerea de energie curată, din surse regenerabile.
"În cei 30 de ani parcurşi din anul 1990, energetica românească a fost pusă în situaţia de a face faţă schimbărilor economice care au marcat România, cele mai multe fiind caracterizate de restrângerea generală a activităţilor economice consumatoare de energie", relevă documentul
La sfârşitul anului 2019, CE a prezentat o nouă propunere de abordare cu privire la provocările legate de climă şi de mediu sub forma unei strategii de creştere, cu obiectivul de a transforma UE într-o societate echitabilă şi prosperă, cu o economie modernă, competitivă şi eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care să nu existe emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050 şi în care creşterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor.
În perioada 2020 – 2021 CE îşi propune revizuirea acquis-ului comunitar în domeniu, cu scopul de a asigura îndeplinirea obiectivului UE de a deveni primul continent neutru din punct de vedere al climei la orizontul anului 2050. Strategia orientează şi fundamentează poziţionarea României în raport cu aceste propuneri de reformă, menţionează documentul.
În prezent, România are o capacitate de interconexiune de 7%, iar pentru anul 2020 se estimează o creştere la peste 9%, fiind mai aproape de obiectivul de 10%. Pentru anul 2030, având în vedere proiectele incluse în Planul de Dezvoltare a RET 2018 – 2027 şi estimările rezultate, conform PNIESC România va atinge un grad de interconectare de cel puţin 15,4% din capacitatea totală instalată până în anul 2030.
În ceea ce priveşte atingerea obiectivului de interconectare de 15% pentru anul 2030, se intenţionează ca acest obiectiv să fie îndeplinit în principal prin implementarea PIC-urilor şi respectiv prin realizarea celorlalte proiecte de dezvoltare a reţelei electrice de transport incluse în Planul de Dezvoltare a RET perioada 2018 – 2027.
"Viziunea Strategiei Energetice a României este de creştere a sectorului energetic în condiţii de sustenabilitate şi creştere economică, ţinând cont de ţintele UE la 2030, respectiv Pactul Ecologic European la 2050. Dezvoltarea sectorului energetic trebuie privită ca parte a procesului de dezvoltare a României. Creştere înseamnă: construirea de noi capacităţi de producţie bazate pe tehnologii de vârf nepoluante; tranziţia de la combustibili solizi (cărbune, lignit, etc.) spre gaz natural şi surse regenerabile de energie; retehnologizarea şi modernizarea capacităţilor de producţie existente şi încadrarea lor în normele de mediu, reţele inteligente de transport şi distribuţie de energie; încurajarea producerii de energie descentralizată; încurajarea creşterii consumului intern în condiţii de eficienţă energetică; export. Sistemul energetic naţional va fi astfel mai sigur şi mai stabil. România are resursele necesare creşterii şi modernizării sistemului energetic, iar acesta trebuie să fie pregătit să susţină transformarea industriei şi a agriculturii, a economiei în ansamblul său, precum şi îmbunătăţirea calităţii vieţii atât în mediul urban, cât şi în mediul rural", se precizează în Strategie.
Un aspect important al dezvoltării sectorului energetic românesc va fi asigurarea unei tranziţii energetice echitabile prin gestionarea efectelor sociale şi economice ale tranziţiei, în special în regiunile mono-industriale şi dependente de carbon. În acest sens, sprijinul Uniunii Europene în cadrul Mecanismului pentru o tranziţie echitabilă şi fondurilor structurale dedicate aferente noului cadru financiar multianual 2021 – 2027 va fi deosebit de important pentru România.
Strategia Energetică a României urmăreşte îndeplinirea principalelor obiective ale noii politici din domeniul energiei şi climei a Uniunii Europene, pentru anul 2030 şi perspectiva pentru anul 2050, obiective asumate şi de România.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
