Doar 5% din cele 2,7 milioane de apartamente amplasate în blocuri de locuit din România sunt modernizate energetic prin izolare termică, potrivit unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă pentru aprobarea Strategiei energetice a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, publicat în dezbatere de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.
"România are în prezent un total de circa 8,5 milioane locuinţe, din care sunt locuite aproximativ 7,5 milioane. Dintre acestea, circa 4,2 milioane sunt locuinţe individuale, iar circa 2,7 milioane de locuinţe sunt apartamente amplasate în blocuri de locuit (condominiu). Doar 5% dintre apartamente sunt modernizate energetic prin izolare termică. Pe măsură ce comercializarea masei lemnoase este mai bine reglementată, iar preţurile energiei termice şi combustibililor sunt liberalizate, costurile cu încălzirea vor cunoaşte o creştere, încurajând investiţiile în măsuri de reabilitare termică a locuinţelor", arată proiectul.
De asemenea, la nivelul României, 14,4% din gospodării au avut restanţe la facturile de utilităţi în 2018. În comparaţie, media Uniunii Europene se afla la 6,6% în acelaşi an.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Din totalul locuinţelor, numai aproximativ 1,2 milioane sunt racordate la SACET-uri (circa 600.000 de apartamente doar în Bucureşti).
O treime din locuinţele României (aproape 2,5 milioane) se încălzesc direct cu gaz natural, folosind centrale de apartament, dar şi sobe cu randamente extrem de scăzute (cel puţin 250.000 de locuinţe). Aproximativ 3,5 milioane locuinţe (marea majoritate în mediul rural) folosesc combustibil solid – majoritatea lemne, dar şi cărbune – arse în sobe cu randament foarte scăzut.
Restul locuinţelor sunt încălzite cu combustibili lichizi (păcură, motorină sau GPL) sau energie electrică. Peste jumătate dintre locuinţele din România sunt încălzite parţial în timpul iernii.
Segmentul clădirilor şi al serviciilor reprezintă 40% din consumul total de energie din UE şi respectiv circa 45% în România – în special încălzire şi mult mai puţin răcire. La nivelul UE, încălzirea rezidenţială reprezintă 78% din consumul de energie, în vreme ce răcirea reprezintă doar circa 1%. Până în 2050, se estimează că producţia de frig în Europa va înregistra o creştere spectaculoasă ca pondere în consumul total pentru încălzire/răcire.
Ca urmare a restructurării dramatice a industriei româneşti din perioada 1992 - 2005, cererea de energie termică în industrie s-a redus foarte mult.
Cererea de energie termică este concentrată în sectoarele industrial, rezidenţial şi al serviciilor. În sectorul rezidenţial, principalii factori sunt temperatura atmosferică şi nivelul de confort termic al locuinţelor – care, la rândul său, depinde de puterea de cumpărare a populaţiei, dar şi de factori culturali. Un alt factor este dat de standardele de termoizolare a clădirilor.
"Accesarea fondurilor europene (Directiva privind eficienţa energetică, Directiva privind performanţa energetică a clădirilor, Directiva privind SRE) trebuie intensificată. Eliminarea pierderilor de energie termică din clădiri va contribui substanţial la reducerea facturii de încălzire, cu efectul scăderii necesarului de fonduri alocate suplimentelor pentru locuire", arată documentul.
Eficienţa energetică este o cale dintre cele mai puţin costisitoare de reducere a emisiilor de GES, de diminuare a sărăciei energetice şi de creştere a securităţii energetice. Ţinta UE de eficienţă energetică pentru anul 2020 este de diminuare a consumului de energie primară cu 20% în raport cu nivelul de referinţă stabilit în 2007 (Ministerul Dezvoltării 2015). Pentru România, ţinta este de 19%, corespunzătoare unei cereri de energie primară de 500 TWh în 2020. Pentru 2030, UE îşi propune o reducere cumulată cu cel puţin 32,5% a consumului de energie.
Strategia UE pentru Încălzire şi Răcire (IR) promovează realizarea de unităţi de cogenerare şi trigenerare (energie electrică, încălzire şi răcire). La nivelul UE, aproape 50% din cererea finală de energie este utilizată pentru încălzire şi răcire, 80% din aceasta fiind utilizată în clădiri. În acest context, Directiva (UE) 2018/844 de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor şi a Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică a clădirilor este mult mai ambiţioasă în privinţa reducerii consumului de energie decât versiunea sa anterioară.
Eficienţa energetică în România s-a îmbunătăţit continuu în ultimii ani. Între 1990 şi 2013, România a înregistrat cea mai mare rată medie de descreştere a intensităţii energetice din UE, de 7,4%, pe fondul restructurării activităţii industriale.
În perioada 2012-2016, consumul final energetic în România a scăzut cu 449.000 tone echivalent petrol (tep), de la 22,766 milioane tep, la 22,317 milioane tep, însemnând 1,97%. În aceeaşi perioadă, PIB-ul a crescut cu 25,8%. Totuşi, din 2014, trendul consumului final energetic este ascendent, înregistrând o viteză medie de creştere de 1,34%/an. (ANRE - Raport naţional - Tendinţele eficienţei energetice şi politici în România).
Creşterea rapidă în continuare a eficienţei energetice în industrie este mai dificilă, potenţial ridicat regăsindu-se în prezent în special în creşterea eficienţei energetice a clădirilor (rezidenţiale, birouri şi spaţii comerciale), se precizează în proiect.
Creşterea eficienţei energetice în clădiri
Proiectul Strategiei de Renovare pe Termen Lung (SRTL) propune măsurile de îmbunătăţire a eficienţei energetice, reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi cele de creştere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul total de energie prin renovarea stocului naţional de clădiri. Într-un consum final estimat pentru anul 2019 de 22,86 milioane tone echivalent petrol, stocul naţional de clădiri are o pondere de 41,64%, având un consum estimat de 9,52 milioane tep.
Strategia conţine trei scenarii cu diferite ipoteze, fiecare confruntându-se cu diverse dificultăţi de ordin financiar şi social.
Scenariul recomandat (scenariul 2) duce la o reducere a consumului final în anul 2030 de 0,83 milioane tep comparativ cu scenariul de bază. La nivelul anului 2050, toate cele 3 scenarii conduc la un consum final de energie în clădiri de 3,38 milioane tep, o reducere de 66% comparativ cu acelaşi an în scenariul de bază. De asemenea, Scenariul 2 duce la o reducere a emisiilor de CO2 de 2,34 milioane tone comparativ cu scenariul de bază, emisiile de CO2 generate de stocul de clădiri al României având o valoare estimată de 7,50 milioane tone la nivelul anului 2030.
Pentru implementarea scenariului recomandat, SRTL avansează un cuantum al investiţiilor necesare de 12,8 miliarde euro. Suplimentar, o sumă estimată la 1 miliard euro ar trebui angajată pentru acoperirea costurilor de asistenţă tehnică.
"După sectorul rezidenţial, industria şi transporturile, sunt sectoarele cu cea mai mare pondere în consumul final de energie. Având în vedere ponderea considerabilă în consumul de energie a sectorului industrial, cât şi uzura echipamentelor utilizate, acest sector are un potenţial semnificativ de aplicare a măsurilor de eficienţă energetică în perioada 2021 – 2030. Până în 2024, o serie de mari consumatori industriali din România vor continua să investească în măsuri de eficienţă energetică – în virtutea obligaţiilor ce le revin ca urmare a realizării auditurilor energetice. Astfel, prin conformarea la obligaţiile referitoare la măsurile derivate din auditurile energetice şi/sau din bunele practici în managementul energetic) corelat şi cu programe şi măsuri de stimulare a investiţiilor în domeniu (inclusiv prin scheme de sprijin existente/fonduri europene nerambursabile în perioada 2021 - 2027), sectorul industrial va trebui să atingă un ritm anual de economii de circa 0,6 milioane tep în perioada 2021 – 2030", se arată în strategie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
