Inundaţiile catastrofale din Europa Centrală amplifică tensiunile bugetare ale statelor din regiune

În urmă cu doar o săptămână, înainte ca inundaţiile mortale să atingă Europa Centrală, Republica Cehă părea pe cale să devină prima ţară din regiune care îşi va reduce deficitul bugetar ferm sub nivelul de 3% din PIB, plafonul maxim permis normele Uniunii Europene, după pandemia de COVID-19. Acum, acea mică victorie pentru finanţele publice este incertă, întrucât Republica Cehă şi Polonia, care au suportat greul potopului, calculează costul celor mai grave inundaţii care au lovit regiunea în cel puţin două decenii, relatează Reuters.

Pe baza estimărilor oficialilor locali, daunele aduse infrastructurii ar putea ajunge la un total de 10 miliarde de dolari numai în aceste două ţări.

Ministrul de Finanţe al Poloniei a spus că cele 5,6 miliarde de dolari alocate din fondurile UE vor acoperi unele, dar nu toate costurile pentru recuperarea după inundaţii.

Pierderile economice legate de vremea extremă se adaugă la presiunile asupra finanţelor statului într-o regiune încă presată de consecinţele pandemiei de COVID-19 şi de accelerarea inflaţiei ca urmare a invaziei Rusiei din 2022 în Ucraina vecină.

De la pandemie, când statele membre UE au renunţat la respectarea prevederii UE de a menţine deficitele anuale la maximum 3% din produsul intern brut, deficitele bugetare din regiune au crescut până la 9% din PIB în România şi 7% în Polonia şi Ungaria.

Inflaţia şi alegerile din Polonia, Ungaria şi România – cu promisiunile inevitabile de amploare – au împiedicat şi mai mult reducerea deficitului bugetar.

Investiţiile militare mai mari, cheltuielile legate de inflaţie pentru pensii şi costurile crescute ale serviciului datoriilor presează, de asemenea, bugetele.

Ministerul de Finanţe ceh a anunţat joi că va aloca 30 de miliarde de coroane (1,3 miliarde de dolari), sau 0,4% din PIB, pentru pagubele provocate de inundaţii, într-o modificare a bugetului pentru 2024, cu 25% peste estimarea iniţială a economistului ING David Havrlant, făcută la începutul acestei săptămâni.

Acest lucru ar putea împinge deficitul Cehiei aproape de pragul 3% stabilit de regulile UE, în creştere faţă de ţinta iniţială de 2,5%, deficitul de anul viitor fiind acum proiectat peste planurile anterioare.

Steffen Dyck, vicepreşedinte senior la Moody's Ratings, a declarat că, deşi regiunea pare mai pregătită decât în ​​trecut pentru a gestiona inundaţiile, trebuie să facă faţă incidentelor şi impactului lor economic mai regulat.

”Ar putea exista încă un impact asupra cheltuielilor guvernamentale, în funcţie de daunele finale, iar unele ţări, precum Republica Cehă şi Polonia, au anunţat deja sprijin fiscal de urgenţă”, a spus Dyck.

Presiunea neaşteptată asupra finanţelor cehe evidenţiază amploarea provocării cu care se confruntă restul ţărilor membre estice ale UE care se confruntă încă cu deficite mai mari, variind de la aproape 7% în România până la peste 5% în Polonia şi Ungaria.

VIZIUNEA PE TERMEN LUNG

O analiză Reuters a proiectelor de bugete şi a anunţurilor guvernamentale privind planurile fiscale arată că Polonia şi Ungaria ar putea avea nevoie de cea mai mare parte a acestui deceniu pentru a reduce deficitele la sub 3%, în timp ce România ar putea să nu realizeze acest lucru până în anii 2030.

Pentru Polonia, cea mai mare economie din regiune, Moody's estimează că datoria publică ar putea creşte la 60% din PIB până în 2027, din cauza creşterii împrumuturilor, ceea ce va ridica cheltuielile legate de datorii.

Moody's se aşteaptă ca deficitul bugetar polonez să depăşească 5% din PIB în 2025, urmat de o ”consolidare foarte graduală” spre un deficit de 3% în următorii patru până la cinci ani.

Presată de costul reparaţiilor cauzate de inundaţii, Polonia va face acum eforturi pentru o mai mare marjă de manevră a UE pentru a-şi susţine finanţele de stat.

Fitch Ratings a declarat că presiunile asupra cheltuielilor în Polonia au fost ”mai mari decât se anticipase”, după ce Varşovia şi-a publicat proiectul bugetului pentru 2025, deşi o bază solidă de venituri a oferit sprijin.

Inundaţiile au lovit o regiune deja afectată de o economie germană slabă, destinaţia a 20-30% din exporturile central-europene, cu posibile ramificaţii pe termen lung pentru finanţele statului.

”Perspectivele de creştere din regiunea ECE ar putea avea de suferit dacă slăbiciunea economică a Germaniei se va dovedi structurală şi prelungită. Creşterea mai slabă pe termen mediu ar putea, la rândul său, să exercite presiuni asupra finanţelor publice din ECE într-un moment în care costurile finanţării guvernamentale rămân ridicate”, a declarat Karen Vartapetov, director şi analist principal pentrueEvaluările suverane din ECE şi CSI la S&P Global.

Costurile serviciului datoriei au crescut la 4,7% din PIB în Ungaria şi 2% în Polonia şi România anul trecut, doar costurile cu dobânzile ale Republicii Cehe, de 1,3% din PIB, fiind sub media UE -- dar încă aproape de două ori nivelul de 0,7% observat înainte de COVID -19.

România nu a publicat încă un buget pentru 2025, dar Bucureştiul ia în considerare un interval de şapte ani pentru a-şi pune sub control deficitul de la cele mai înalte niveluri ale UE, despre care unii economişti spun că ar putea ajunge până la 8% din PIB în acest an din cauza unei reforme costisitoare a pensiilor.

Ungaria, al cărei deficit bugetar a fost în medie de aproape 7% din PIB de la pandemie, s-a angajat să-l reducă la 4,5% din PIB în acest an, deşi Moody's se aşteaptă să fie cu un punct procentual mai mare chiar şi după încercările recente de a-l reduce.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.