Ministerul Economiei face o evaluare a activităţii şi managementului tuturor companiilor din subordine şi anunţă schimbări acolo unde se va dovedi că managementul nu şi-a îndeplinit mandatul. Într-un interviu acordat News.ro, ministrul Economiei, Mihai Tudose, se declară mulţumit de modul în care este administrat transportatorul naţional de gaze Transgaz, dar şi de conducerea Romaero, unde director general, din luna decembrie, este Remus Vulpescu, care acum pregăteşte un plan de redresare a societăţii, prin valorificarea terenurilor excedentare. Ministrul este, însă, nemulţumit de monopolul Transelectrica, acolo unde Toni Teau a demisionat recent din funcţiile de preşedinte şi membru al directoratului. Ministrul Mihai Tudose a vorbit în interviu şi de stadiul privind Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, care va fi pus în dezbatere publică până pe 15 mai şi va avea şi o capitalizare iniţială în jur de 1,9 miliarde lei, şi despre noul sistem de calcul al redevenţelor, ce va fi pus în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor. De asemenea, ministrul Economiei a vorbit de planurile pentru industria de apărare, unde în curând vor începe angajări şi va fi redeschisă Fabrica de Pulberi de la Făgăraş, o filială a Romarm.
Reporter: Ce decizie aţi luat în ceea ce priveşte managementul companiilor din portofoliul Ministerului Economiei? Vor fi operate schimbări în rândul managerilor?
Mihai Tudose: La ce înseamnă companii unde conducerea e pe Legea 109 de guvernanţă corporatistă, lucrurile sunt foarte simple. Şi-au îndeplinit mandatul, da sau nu. Apoi, noul mandat este în funcţie de scrisoare de aşteptări, listă lungă, listă scurtă şi departamentul special de administrare, care analizează, se face comisie, procedură competitivă.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Reporter: Dar acum analizaţi activitatea tuturor directorilor la companiile din subordine?
Mihai Tudose: Companiile care sunt în subordinea ministerului sunt gestionate prin departamentul DPAPS (Departamentul pentru Privatizare si Administrarea Participării Statului, n.r.). Managementul în cazul societăţilor care au fost pe 109, cum sunt Transelectrica, Transgaz, este analizat în timp real de către minister prin organismele specializate. Orice derapaj acolo atrage după sine măsuri imediate. În ceea ce priveşte partea de management al societăţilor care nu sunt pe 109, evaluarea este zilnică. Orice ieşire din ritmul pe care îl impunem acum înseamnă plecarea acasă.
Reporter: De câteva luni când conduceţi ministerul, presupun că v-aţi făcut o idee despre managerii companiilor din subordine. Sunteţi mulţumit?
Mihai Tudose: Nu de toţi.
Reporter: De cine sunteţi nemulţumit atunci?
Mihai Tudose: Lăsaţi-mă să nu-i anunţ la televizor. Dar sunt companii la care nu sunt mulţumit şi sunt convins că există loc de mult mai bine. Că ideea de a fi director la stat nu echivalează cu ”timpul trece, leafa merge”.
Reporter: Şi ce măsuri veţi lua atunci cu cei de care nu sunteţi mulţumit?
Mihai Tudose: Păi căutăm alţii mai buni. Tot pe procedură competitivă.
Reporter: Înseamnă că ne vom aştepta la schimbări.
Mihai Tudose: Da, sunt schimbări. Uite, sunt mulţumit de activitatea Transgaz, sunt nemulţumit de cei de la Transelectrica. Ca să vă dau nişte exemple.
Reporter: Domnul Teau a demisionat deja.
Mihai Tudose: Păi, da.
Reporter: Deci deja aţi operat...
Mihai Tudose: Păi da. Şi-a dat demisia, e unilateral. Eu cred că acea companie putea mai mult. Putea să facă investiţii mai mari, putea să evite nişte situaţii neplăcute pentru consumatori.
Reporter: Pe cine aţi propune la conducerea Transelectrica?
Mihai Tudose: Nu propun eu. Avem firmă de head-hunting care caută personal, scrisoare de aşteptări, echipă, examen. S-a terminat la aceste companii cu "voia cuiva".
Reporter: Vor fi operate schimbări în următoarele luni şi la celelalte companii de care nu sunteţi mulţumit?
Mihai Tudose: Da, poate luni, poate zile, poate săptămâni. Suntem în analiză cu toţi, ce trebuiau să facă, acolo nu s-au întâmplat nişte lucruri, în ce măsură este vina managementului sau aşa s-a întâmplat, nu a fost piaţa, nu a fost mediul. Nu i-a ajutat vremea. Dar unde se putea mai bine şi nu s-a făcut din vina echipei manageriale, căutăm alţii. Să fie peste tot la fel ca la noi, că şi la noi dacă nu suntem buni, ne trimite lumea acasă. La dumneavoatră, dacă nu sunteţi buni, nu vă mai citeşte lumea. Păi, să intre si ei în zona de competitivitate.
Reporter: Aţi trimis sau veţi trimite corpul de control la companiile unde Ministerul Economiei este acţionar majoritar?
Mihai Tudose: Trimit corpul de control peste tot pe unde pot, prin Ministerul Economiei, să îmi exercit autoritatea. Şi dacă sunt acţionar şi dacă nu sunt acţionar, dar este şi în coordonarea Ministerului Economiei, ca autoritate tutelară. De exemplu, eu nu sunt acţionar la ANPC, dar ANPC este în coordonarea Ministerului Economiei.
Reporter: Şi unde îl veţi trimite?
Mihai Tudose: Păi, e ca şi când trebuie să îi anunţ pe nişte băieţi că le vine controlul mâine? Eu vă mulţumesc că aţi încercat, dar nu ţine.
Reporter: Dar l-aţi trimis deja undeva?
Mihai Tudose: O, Doamne, da. La Salrom e trimis, e o acţiune deja acolo ...
Reporter: La Salrom e corpul de control chiar de când aţi venit la conducerea ministerului, de două luni.
Mihai Tudose: Da, au fost nişte sesizări şi s-au dus să vadă despre ce e vorba. Nu e gata controlul. Când va fi, vom vedea ce se întâmplă. Şi raportul corpului de control poate prevedea şi nişte sugestii. Că se confirmă, că nu se confirmă, că trebuie sesizate alte organisme.
Reporter: Aţi mai prmit sesizări şi pentru alte instituţii privind anumite nereguli?
Mihai Tudose: În mandatul trecut, acum încă nu au apucat să vină rapoartele. În mandatul trecut, am trimis la DNA, la DIICOT, la Parchet, la ANI, unde a fost nevoie.
Reporter: Care sunt obiectivele şi planurile Ministerului Economiei în ceea ce priveşte industria de apărare?
Mihai Tudose: Noi avem două componente importante. 2% din bugetul ţării pentru Armată, pentru înzestrare şi e o tradiţie în domeniu, pentru pieţe externe. În ceea ce priveşte pieţele externe, trebuie să devenim din ce în ce mai competitivi, asta înseamnă retehnologizare musai. În ceea ce priveşte dotarea armatei române, paradigma va fi următoarea: armata română îşi va stabili necesităţile, ce anume îi trebuie. Dintre aceste lucruri, unele dintre ele pot fi produse în România. Unele nu. Dintre cele care pot fi produse în România vom încerca să avem discuţii cu partenerii sau cu producătorii pentru transfer de tehnologie şi integrarea produsului în economia românească. Pe modelul IAR, pe modelul Moreni, pentru transportorul blindat 8X8.
Încercăm ca o mare parte din aceşti 2% să se regăsească în industria de apărare românească, în transfer tehnologic, în produse noi, în retehnologizare, în dezvoltarea unor produse. Sunt foarte mulţumit de cum au început să se mişte lucrurile în partea de cercetare, dezvoltare. Adică să venim şi cu lucruri noi în industria de apărare. Sunt foarte optimist în ceea ce priveşte această zonă a ministerului.
Reporter: Cu toate acestea, numărul de angajaţi a scăzut în ultimii ani.
Mihai Tudose: Da, a scăzut foarte mult, suntem la limită cumva. Dar dacă prindem cumva acest ultim tren, cu oamenii care încă sunt acolo, cu specialişti foarte buni, pe un domeniu foarte delicat, vom avea o şansă mare să dezvoltăm această industrie.
Reporter: Angajări se vor face? Spuneţi că suntem la limită.
Mihai Tudose: Eu cred că da. Şi foarte curând.
Reporter: La ce companii?
Mihai Tudose: Noi încercăm în câteva luni să redeschidem o fabrică ce a fost închisă. Presupune nişte oameni. Fabrica de pulberi de la Făgăraş. Cât de repede se poate.
Reporter: De ce anume are nevoie fabrica să poată fi redeschisă?
Mihai Tudose: Unele investiţii le-am făcut chiar noi, în 2015. Mai e nevoie de un impuls managerial. Dar încercăm să o deschidem cât de repede se poate. Dar sunt mulţumit de paşi. Fiind o fabrică mai specială, şi autorizaţiile sunt mai speciale. Trebuie să respectăm toate condiţiile.
Reporter: Rămânând la industria de apărare, în ceea ce priveste Romaero, în ce anume constă mai exact proiectul privind valorificarea terenurilor? Este un proiect mare pe care compania vrea să-l demareze. Şi-a deschis şi o filială.
Mihai Tudose: Înţeleg că foarte de curând s-a aprobat acest plan în adunarea acţionarilor. Poate fi un plan bun, dacă reuşeşte. Şi Romaero este condusă tot pe o zonă în care Ministerul poate interveni foarte greu. Dar părerea mea este că, în sfârşit, a intrat pe mâini bune din punct de vedere al echipei manageriale. Şi că în sfârşit avem un plan sustenabil, ca acest agent economic să poată să înceapă să lucreze pentru ce a fost concepută, având contracte, având istorie şi având un potenţial extraordinar, mai ales acum în lumina investiţiilor mari din industria de apărare. Chiar are potenţial şi chiar sunt încrezător.
Reporter: A fost deja conturat un plan privind acest mare proiect? Şi ce se va întâmpla cu terenurile?
Mihai Tudose: Eu acum nu o să vă dau amănunte care nu sunt sortite publicului.
Reporter: Vor fi terenurile scoase la vânzare? Sau se vor face acolo anumite proiecte?
Mihai Tudose: E o strategie managerială, a fost aprobat un plan, şi-au asumat nişte oameni un plan acolo şi haideţi să-i lăsăm să-l ducă la bun sfârşit. Cel puţin, pe hârtie, pare foarte coerent şi foarte de bun simţ şi chiar e o idee bună ce vor să facă acolo. Când e gata, veţi fi printre primii care veţi afla. Anumite lucruri nu pot fi făcute publice înainte ca ele să se întâmple.
Reporter: În noiembrie 2016 a demarat un proiect privind recrutarea unui director general la Societatea Naţională a Apelor Minerale, compania se află de mai mulţi ani pe profit. Ce se întâmplă în acest sens, va fi schimbat actualul director general?
Mihai Tudose: Înţeleg că lucrurile sunt încă în desfăşurare. Repet, nu ne interferăm cu acest proces. Nu pune ministrul directorul la o societate care este guvernată de Legea 111.
Reporter: Nu, dar are un cuvânt de spus.
Mihai Tudose: Nici măcar.
Reporter: Ei...
Mihai Tudose: Dacă nu credeţi ce vă spun, nu mă mai întrebaţi. Acolo este o procedură competitivă unde nu intervin. Punct. Nici la Apă, nici la Transgaz, nici la Transelectrica, nicăieri. Că de aceea există acest tip de guvernanţă, ca să fie ferit de politic, să avem un management bun, profesionist. Dacă altcineva face alteva, îmi pare rău, să răspundă. Îmi pare rău că vă dezamăgesc.
Reporter: Revin la ce spuneaţi mai devreme, v-aţi declarat nemulţumit de Transelectrica, directorul general tocmai ce a fost schimbat.
Mihai Tudose: Asta nu înseamnă că nu pot să mă declar mulţumit sau nemulţumit. Eu m-am declarat nemulţumit de Transelectrica, de activitatea unei companii, de ceea ce putea să facă şi ceea ce nu este. De modul în care a comunicat anumite lucruri. Dar asta nu însemna că pot să îl schimb. Dacă domnia sa a ales să îşi dea demisia, e un act unilateral. Dar în mod cert, există la sfârşitul mandatului o analiză despre îndeplinirea unor indicatori asumaţi prin acel contract de management.
Reporter: Care au fost cele mai mari nereguli pe care le-aţi depistat la Transelectrica, unul din monopolurile de stat?
Mihai Tudose: Cine a spus că am depistat nereguli la Transelectrica? Nu sunt mulţumit de ce puteau să facă, de viteza cu care se puteau îndeplini anumite proiecte, interconectări, investiţii în reţea.
Reporter: Dar ce proiect este blocat şi putea să meargă mai repede?
Mihai Tudose: Sunt nişte proiecte de importanţă strategică pe care puteau să le facă un pic mai repede sau să fie un pic mai departe cu ele. Din punctul meu de vedere, cel puţin. Dar în septembrie, când se termină mandatul, va fi o evaluare. Cred că se putea mai mult şi mai bine. Şi cu mentenanţa, şi cu investiţiile.
Reporter: Proiectul BRUA?
Mihai Tudose: Este în desfăşurare. Suntem în termen.
Reporter: În ce stadiu este acum proiectul privind Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, unul din cele mai importante proiecte ale ministerului?
Mihai Tudose: Într-adevăr, este unul din cele mai importante proiecte, nu numai al ministerului, al Guvernului, al României. Din acest motiv, fiind atât de important, ne-am concentrat foarte tare, interministerial, la elaborarea legii privind înfiinţarea acestui fond, precum şi la actul constitutiv care dorim, întenţionăm să fie parte constitutivă a legii, anexă la lege, pentru a nu putea fi apoi modificat şi 'adaptat' în funcţie de dorinţa altcuiva sau oricui e la putere într-un moment. A fost una din condiţiile ex-ante puse de Comisia Europeană, ca acest fond, care va fi definitoriu pentru dezvoltarea României, să aibă ca şi componentă partea de stabilitate şi de predictibilitate. Pe lângă, este managementul performant, competitiv, fără implicare politică, care să ducă spre o altă zonă.
Stadiul, azi când stăm de vorbă, suntem într-o discuţie interministerială finală. Am putea spune că sunt ultimele corecturi, ultimile mici amănunte, ca să putem să spunem peste o săptămână, poate, cât mai curând, că îl supunem dezbaterii publice şi îl vom trimite la organismele internaţionale, la Eurostat, pentru validare. În 15 mai va fi, sper, în dezbatere publică şi trimis către Bruxelles.
Reporter: Şi apoi cam ce termen are Bruxelles-ul?
Mihai Tudose: Avem în rimul rând cele 30 de zile consfinţite legal în care este în dezbatere publică în România. Probabil că în acest interval va fi şi un mesaj de la Bruxelles.
Reporter: Vor fi create două fonduri sau unul singur?
Mihai Tudose: Acest fond, Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, este cel de care vorbim. În România a existat Fondul Naţional de Dezvoltare, cel de la Ministerul de Finanţe. În programul de guvernare, care a fost aprobat de Parlament, figurează amândouă, trebuie resuscitat şi acela, fiindcă acela a fost doar un buffer pentru venitul din privatizare. Au zăcut nişte bani acolo de-a lungul timpul, nu ştie nimeni nici ce a venit, nici unde s-au dus. Toate fondurile mari de investiţii din toată lumea au pui sau lucrează în colaborare. Va trebui şi acela, cu instrumente financiare, să fie resuscitat.
Reporter: Ce model va fi urmat în realizarea acestui fond? Cel din Polonia, Franţa?
Mihai Tudose: Vedeţi, avem modele de succes în afara Uniunii Europene pe care nu le putem implementa, datorită faptului că nu sunt supuse reglementărilor europene. Avem modelul norvegian, de exemplu, care este altceva măcar din prisma sursei de venit, el fiind alimentat în permanenţă de totalitatea redevenţei obţinute din exploatările petroliere din Marea Nordului.
Reporter: Nu poate fi cazul nostru.
Mihai Tudose: Nu poate fi cazul nostru. Şi atunci noi avem un model românesc bazat pe experienţa celorlalte, care să răspundă nevoilor României şi care - aici era marea provocare în a explica apoi când va fi în dezbatere publică - că nu va avea în secunda doi rezulatele pe care le are fondul norvegian astăzi. Fiindcă nici fondul norvegian nu a început ieri. Şi va trebui să facem paşi hotărâţi, dimenţionaţi perfect cu ceea ce înseamnă fondul la înfiinţare şi apoi, pe măsură ce se capitalizează, din ce în ce mai mari şi mai apăsaţi pentru dezvoltare sustenabilă.
Nu putem să ducem fondul într-o aventură pe un proiect cu maturare de 30 de ani. Adică în primul an toţi banii intră într-un priect care se maturează la 30 de ani şi 29 de ani stai şi păzeşti obiectivul respectiv. Să fie cu proiecte mici, cu viteză de rostogolire mare, adică implementare, listare, vânzare de acţiuni, refinanţare, ca el să poată să răspundă provocării mari de industrializare a României şi de strategie pe termen mediu şi lung.
Este un demers care nu este făcut pentru a avea rezultate după o zi pe alta, ci pentru viitor.
Reporter: La ce fel de rezultate să ne aşteptăm de la acest fond?
Mihai Tudose: Foarte bune. El va trebui în primul rând să răspundă unei cerinţe de a cheltui şi de a investi cu cap banii ţării. El va fi alimentat din dividendele societăţilor de stat care vor fi capitalul acestui fond. El va avea şi o capitalizare iniţială în jur de 1,8-1,9 miliarde lei pentru capital de lucru şi evident valoarea societăţilor şi apoi a dividendelor. Dacă nu ne aşteptăm la rezultate bune şi nu am fi lucrat, nu ne-am mai fi apucat.
Reporter: Cum va fi condus?
Mihai Tudose: În sistem dual, exact cum este acum guvernanţa corporatistă, fosta Lege 109, 111 acum, cu un consiliu de supraveghere şi cu directoratul respectiv. Adică încercăm să aibă cât mai multe chei de siguranţă ca lucrurile să se întâmple bine, pe management competitiv, apolitic.
Reporter: Cum va fi aleasă conducerea? V-aţi gândit deja la nişte nume?
Mihai Tudose: Nu, nu se va proceda aşa. La constituire, noi încercăm - şi asta face parte din ultimele finisări - în acest board, consiliu de supraveghere, să fie şi reprezentanţi de la Banca Naţională, ai Guvernului, ai Parlamentului, o structură cu tehnicieni, ca să fie semnalizată din timp orice posibilitate de derapaj financiar. Şi apoi reprezentanţii numiţi în primă fază, dar cu termen dat prin lege, pentru a implementa acest tip de guvernanţă corporatistă, noul 111, selecţie competitivă de management, se prezintă, cu scrisoare de aşteptări.
Reporter: Sunt luate în calcul nişte nume?
Mihai Tudose: Nu.
Reporter: Ce companii vor face parte din acest fond?
Mihai Tudose: Companiile de stat, unde statul este acţionar, care sunt pe profit. Nu putem băga într-un fond companii aflate pe pierdere.
Reporter: Şi listate şi nelistate?
Mihai Tudose: Şi listate, şi nelistate. Ideea e că apoi toate vor trebui să fie listate. Sunt companii de stat aflate în subordinea Ministerului Economiei, Ministerului Energiei, Ministerului Transporturilor, a Sănătăţii. Odată cu punerea în dezbatere publică, va fi şi anexa respectivă, în care sunt societăţile.
Reporter: Câte vor fi cu totul?
Mihai Tudose: Între 25-30, pe aici. Şi aici e o discuţie, intră o parte din redevenţă, da sau nu. Din redevenţa offshore, da sau nu. Sunt ultimele acorduri.
Reporter: În ce stadiu este acum noul model de calcul privind taxarea hidrocarburilor?
Mihai Tudose: Aici avem o primă diferenţiere. Cele din exploatările actuale, din onshore, şi cele din offshore, unde suntem în pionierat în tot ceea ce înseamnă aceste exploatări de mare adâncime pe offshore. Evident că acolo redevenţele vor trebui să fie diferenţiate faţă de celelalte. Investiţiile fiind mult mai mari şi mult mai greu de accesat zăcămintele respective. Este un comitet interministerial, avem şi o sarcină importantă, este acea codificare a tuturor redevenţelor, fiindăc acum sunt toate care pe unde apucă, la toate zonele şi ministerele, şi trebuie găsită calea corectă între a îndestula statul cu ceea ce i se cuvine din exploatarea resurselor, dar fără a omorî efectiv pe cel care exploatează resursele . Fiindcă poţi să ai la un moment dat o resursă atât de mare încât să obţi totul din nimic, că nu mai exploatează nimeni. România este deja în primele zece ţări cu cele mai mari redevenţe.
Reporter: Când vom vedea un draft al noii metode de calcul?
Mihai Tudose: Tot aşa, în jur de 15 mai.
Reporter: Şi să intre în vigoare începând de când?
Mihai Tudose: Asta depinde de Ministerul de Finanţe în primul rând. În al doilea rând, nu poţi să spui unui beneficiar al redevenţelor: 'de mâine plăteşti asta', el are un plan financiar. Probabil din anul fiscal viitor.
Reporter: Şi o să vedem în dezbatere publică proiectul?
Mihai Tudose: Da, la Ministerul de Finanţe, cât de curând.
Reporter: Airbus Helicopters şi IAR au semnat luna aceasta un Acord General de cooperare exclusivă pentru producerea în România a elicopterului multirol H215M - un aparat de zbor greu, bimotor. Când ar putea demara mai exact producerea acestui elicopter în România?
Mihai Tudose: Păi de acum am intrat pe zona tehnică. Un an, un an şi jumătate, suntem pe acolo, 2019, mergem până la jumătate. Suntem în zona tehnică deja. Tradiţie există între Airbus şi Braşov şi Ghimbavul a lucrat, sunt deja acolo, firma e deja constituită. S-a semnat contractul de colaborare. Sunt optimist în ceea ce priveşte viteza de desfăşurare a lucrurilor.
Reporter: Deci în doi ani vom vedea primul elicopter. Ce capacitate de producţie, câte vor fi produse pentru început?
Mihai Tudose: Acum vedeţi, pentru a produce elicoptere medii grele pe stoc nu e uşor. Se vor produce în funcţie de piaţă, de comenzi.
Reporter: Există deja cerere?
Mihai Tudose: Se vor produce în funcţie de comenzi. Nu puteau să deschidă ghişeul înainte să aibă fabrica. Acum au intrat în linie dreaptă şi începe şi partea de a căuta clienţi.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
