Inflaţia din Turcia s-a apropiat luna trecută de 79%, fiind cea mai ridicată înregistrată de această ţară în ultimul sfert de secol, transmite CNBC.
Rata anuală a inflaţiei a fost de 78,62% în luna iunie, potrivit Institutului de Statistică din Turcia, depăşind prognozele. Aceasta este cea mai mare valoare anuală a inflaţiei din ultimii 24 de ani.
Creşterea lunară a preţurilor a fost de 4,95%.
Creşterea preţurilor de consum a lovit puternic populaţia de 84 de milioane, cu puţine speranţe de îmbunătăţire pe termen scurt, ca urmare a războiului Rusia-Ucraina, preţurilor ridicate ale energiei şi alimentelor şi a deprecierii bruşte a lirei turceşti.
Preţurile transporturilor au crescut cu 123,37% faţă de anul precedent, iar preţurile alimentelor şi băuturilor nealcoolice au avansat cu 93,93%, potrivit datelor guvernamentale.
Turcia s-a bucurat de o creştere economică rapidă în anii precedenţi, dar preşedintele Recep Tayyip Erdogan a refuzat în ultimii ani să majoreze semnificativ dobânzile pentru a reduce inflaţia rezultată, descriind ratele dobânzilor drept ”mama tuturor răului”.
Rezultatul a fost o liră turcească în scădere şi mult mai puţină putere de cumpărare pentru turcii obişnuiţi.
Erdogan a instruit banca centrală a ţării – despre care analiştii spun că nu are independenţă faţă de preşedinte – să reducă în mod repetat dobânzile împrumuturilor, în 2020 şi 2021, chiar dacă inflaţia a continuat să crească.
Şefii băncilor centrale care şi-au exprimat opoziţia faţă de acest curs de acţiune au fost concediaţi; până în primăvara lui 2021, banca centrală a Turciei a avut patru guvernatori diferiţi în doi ani.
Dobânda cheie a fost redusă treptat la 14% în toamna trecută şi a rămas neschimbată de atunci. Lira a scăzut cu 44% faţă de dolar anul trecut şi cu 21% de la începutul acestui an.
Guvernul Turciei a introdus politici neortodoxe pentru a încerca să susţină lira fără a creşte dobânzile. La sfârşitul lunii iunie, autoritatea de reglementare bancară din Turcia a anunţat interzicerea împrumuturilor în lire companiilor care deţin ceea ce considera a fi prea multă valută străină, ceea ce a stimulat pentru scurt timp moneda, dar a provocat mai multă incertitudine în rândul investitorilor care au pus sub semnul întrebării sustenabilitatea măsurii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
