Se aşteaptă ca emisiile globale de dioxid de carbon să scadă în 2020 cu aproximativ 8% faţă de anul anterior, până la nivelul la care erau acum zece ani, în contextul pandemiei, arată un studiu Coface, care precizează că se anticipează o volatilitate ridicată a preţului energiei electrice pe viitor.
Potrivit unui studiu recent realizat de Coface, criza COVID-19 a avut un impact negativ asupra dezvoltării globale a energiei regenerabile pe termen scurt, iar provocările se vor păstra pe termen mediu şi lung.
"Segmentul de energie regenerabilă s-a consolidat accelerat în ultimii 20 de ani, în special în ceea ce priveşte generarea de energie electrică, câştigând cotă de piaţă mai mare în raport cu sursele tradiţionale de energie precum cărbunele, petrolul şi energia nucleară. Criza COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra acestui segment din sectorului energetic, deoarece pandemia a perturbat lanţurile de aprovizionare şi disponibilitatea forţei de muncă. Accesul la finanţare a fost, de asemenea, afectat puternic. Aceste tendinţe recente au influenţat proiectele care fuseseră deja aprobate, precum şi alte proiecte în curs de desfăşurare", se arată în studiu.
Cererea scăzută şi supraoferta pe durata carantinei din întreaga lume au împins preţurile energiei electrice pe teritoriu negativ. În consecinţă, utilităţile care folosesc în principal sursele tradiţionale de energie se confruntă cu o „realitate nouă”.
Specialiştii se aşteaptă ca alte sectoare să folosească tot mai mult energii regenerabile, în special sectoarele chimice sau metalele, ale căror activităţi le fac poluatori majori care trebuie să respecte reglementări mai stricte. Aceste sectoare trebuie, de asemenea, să se adapteze la atitudinea vehementă a publicului faţă de poluare şi la posibilitatea de creştere a numărului de acţiuni în justiţie.
"Energia regenerabilă a luat avânt în ultimii ani, crescând de la 21,8% din capacitatea electrică totală instalată la nivel mondial în 2000 la 34,7% în 2019. Un efect secundar al pandemiei COVID-19 este că se aşteaptă ca emisiile globale de CO2 să scadă cu aproximativ 8% faţă de anul anterior (YoY) în 2020, până la nivelul la care erau acum un deceniu", arată studiul.
China este un producător major de energie regenerabilă şi un lider global în tranziţia energetică.
În America Latină, integrarea surselor regenerabile de energie în reţea nu mai este opţională.
"Pentru lanţurile de aprovizionare, pandemia COVID-19 a limitat utilizarea surselor regenerabile de energie şi va determina scăderea în suplimentarea capacităţilor cu 13% în 2020, după zece ani de creştere constantă. Se anticipează o volatilitate ridicată a preţului energiei electrice pe viitor", mai relevă studiul.
Sectoarele chimic, metale, hârtie, lemn şi TIC vor fi cei mai mari utilizatori de energie regenerabilă.
Conform raportului, în contextul pandemiei de COVID-19, integrarea surselor regenerabile de energie în reţeaua electrică nu mai este opţională pentru guvernele din întreaga lume, atât în economiile avansate, cât şi în cele emergente, în ciuda provocărilor actuale. Acesta este cazul în America Latină, unde hidroenergia a fost din punct de vedere istoric cea mai mare sursă de energie regenerabilă şi unde dezvoltarea proiectelor solare şi eoliene accelerează datorită eficienţei costurilor. China este un producător major de energie regenerabilă şi un lider global în procesul de tranziţie energetică.
"De la începutul secolului 21, energia regenerabilă a câştigat o poziţie semnificativă în mixul global de energie electrică. Potrivit cifrelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Regenerabilă (IRENA), adoptarea resurselor regenerabile a beneficiat de un avânt semnificativ, crescând de la 21,8% din capacitatea totală instalată la nivel mondial în 2000 la 34,7% în 2019, în principal datorită consensului global că o economie bazată pe carbon este nesustenabilă. Acest lucru este susţinut de legătura dintre consumul de energie şi schimbările climatice. Mai mult, disponibilitatea şi rezervele de combustibili fosili sunt limitate, iar volatilitatea preţurilor lor poate contribui la creşterea incertitudinilor din piaţă", adaugă specialiştii.
De asemenea, a existat o schimbare notabilă în mixul de energie regenerabilă. În timp ce în 2000 hidroenergia reprezenta 93% din capacitatea totală regenerabilă globală, acest raport a scăzut la 47% în 2019, alte surse, în special solare şi eoliene, câştigând teren.
Potrivit estimărilor Agenţiei Internaţionale a Energiei (AIE), se aşteaptă ca emisiile globale de CO2 să scadă cu aproximativ 8% faţă de anul anterior (YoY) în 2020, la nivelul la care erau acum un deceniu.
"Totuşi, aceasta nu este o consecinţă a dezvoltării surselor regenerabile de energie, ci un efect al pandemiei de COVID-19. Sectorul energiei din surse regenerabile, deşi nu este imun la efectele negative ale crizei de sănătate, este de aşteptat să demonstreze o rezistenţă mai mare în comparaţie cu segmentul de energie neregenerabilă", menţionează ei.
China este una dintre ţările care îşi propune să conducă această tranziţie energetică. Planul Made in China 2025, lansat pentru prima dată în mai 2015, urmăreşte să transforme China dintr-un producător low-end, într-un un producător high-end de bunuri. Acest lucru necesită o creştere a utilizării energiei regenerabile şi promovează intrarea în reţeaua electrică a surselor regenerabile la scară largă.
Ca referinţă, investiţiile globale în energie regenerabilă s-au ridicat la 279,8 miliarde dolari în 2017, China fiind responsabilă pentru 45% din aceste investiţii (126,6 miliarde dolari).
"Dezvoltarea rapidă a energiei regenerabile din China evidenţiază influenţa geopolitică în creştere a acestei ţări. Investiţiile în energie regenerabilă vizează în principal statele membre ale OECD din Europa, şi mai puţin economiile în curs de dezvoltare, iar din 2010 până în 2017, investiţiile externe ale Chinei în energia eoliană au totalizat 6,8 miliarde dolari. Este puţin probabil ca această tendinţă pe termen lung să fie oprită de pandemia COVID 19", se menţionează în studiu.
Chiar şi la începutul secolului al XXI-lea, multe ţări din America Latină obţineau deja cea mai mare parte a energiei electrice din surse regenerabile, datorită marelui „potenţial hidraulic” al continentului (cantitatea de energie utilizabilă din apele râurilor pe unitate de timp). În 2000, 54% din matricea electrică a Americii Latine era hidroelectrică.
Pe cele mai mari trei pieţe energetice din America Latină - Brazilia, Chile şi Mexic - capacitatea de energie regenerabilă a înregistrat o creştere relativ puternică între 2000 şi 2019.
"Ca şi pe alte pieţe globale, este de aşteptat ca sectorul să fie puternic afectat de COVID-19 (amânarea investiţiilor şi a licitaţiilor noi de energie electrică), întrucât America Latină a fost printre regiunile care s-au luptat cel mai mult pentru a controla pandemia. Cu toate acestea, pe termen mediu şi lung, perspectivele globale pentru dezvoltarea surselor regenerabile de energie rămân optimiste. Succesul sau eşecul dezvoltării sale viitoare va depinde de mediul politic şi de mediul de reglementare local", mai arată Coface.
Raportul prezintă modul în care Chile pare a fi cea mai bine poziţionată piaţă din America Latină pentru dezvoltarea surselor regenerabile de energie în următorii ani. Potrivit estimărilor Comisiei Naţionale de Energie (CNE), autoritatea de reglementare a energiei, Chile are potenţialul de a dezvolta 40 GW de vânt, 12,5 GW de energie hidroelectrică, peste 1.000 GW de energie solară şi 2 GW de energie geotermală. Cu o reputaţie de reglementare solidă, Chile este considerată mai angajată în tranziţia globală de decarbonizare decât Mexicul şi Brazilia.
În timp ce proiectele de infrastructură de energie regenerabilă au fost în creştere de la începutul anilor 2000 şi se pregăteau pentru încă un an de creştere constantă în 2020, şocul COVID-19 a transformat aşteptările.
Potrivit IEA, pandemia COVID-19 a limitat ceea ce a reprezentat o creştere constantă a surselor regenerabile de energie, iar suplimentările de capacitate electrică sunt de aşteptat să scadă cu 13% în 2020, după zece ani de creştere constantă. Cu toate acestea, este probabil ca 2021 să înregistreze o revenire, cu o creştere de 17%, în principal datorită proiectelor întârziate care revin online, consideră analiştii.
Scăderea din 2020 a noilor capacităţi regenerabile se va resimţi cel mai puternic în Europa, din cauza restricţiilor stricte din mai multe ţări şi a apetitului pentru licitaţii mai mic din partea investitorilor. În iulie, studiul Bloomberg New Energy Finance (BNEF) a menţionat că, în primul semestru al anului 2020, investiţiile în decizia finală eoliană offshore au crescut cu 319% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, împingând investiţiile globale din surse regenerabile de energie să crească cu 5%.
"Cu toate acestea, energia solară şi eoliană, care reprezintă cea mai mare parte a capacităţii regenerabile din Europa, au scăzut cu 12% şi, respectiv, cu 21%. Proiectele eoliene offshore au fost mai mari, deoarece costurile lor au scăzut continuu începând cu 2012, iar dezvoltatorii se grăbeau să beneficieze de subvenţii chineze care urmează să se încheie în 2021", spun analiştii.
Mai mult, restricţiile din întreaga lume au condus la întreruperea lanţurilor de aprovizionare, deoarece multe fabrici au fost închise din motive de siguranţă, în special în China, un actor global esenţial în generarea de energie regenerabilă, unde restricţiile au dus la întreruperea întregului lanţ valoric global. S-a resimţit şi lipsa forţei de muncă, deoarece multe ţări şi-au închis frontierele pentru muncitorii străini.
"Ne aşteptăm ca aceste penurii să se disipeze treptat spre sfârşitul anului, pe măsură ce fabricile continuă să se redeschidă. Cu toate acestea, impactul negativ va fi resimţit până la sfârşitul anului", adaugă ei.
Deoarece creşterea economică a fost afectată de implementarea bruscă a restricţiilor în mai multe părţi ale lumii, specialiştii se aşteaptă ca şi consumul de energie electrică să scadă. Acest lucru este valabil mai ales pentru pieţele emergente, unde sectorul de producţie nu este matur şi consumă mult energie. Ţările OECD se află de partea opusă a spectrului, unde activitatea economică este mai puţin dependentă de consumul de energie, datorită eficienţei mai mari din sectorul de producţie şi preponderenţei sectorului serviciilor4. Cu toate acestea, deşi această decuplare este bine cunoscută, o recesiune, pe care Coface o anticipează pentru 2020 în multe ţări, va fi urmată de o cerere mai mică de energie electrică.
Uniunea Europeană a promis un plan multianual pentru a-şi face economia durabilă, prin utilizarea mai eficientă a resurselor sale şi combaterea poluării. Energiile regenerabile sunt unul dintre obiectivele principale, iar Comisia Europeană (CE) a declarat că va promova o integrare mai mare a surselor regenerabile de energie în diferitele reţele de energie electrică şi va finanţa cercetarea şi dezvoltarea în acest domeniu.
"În timp ce propunerile au fost primite cu mare căldură de industria surselor regenerabile de energie, acestea nu au respectat ceea ce industria a considerat un adevărat răspuns la provocările COVID-19. Dezvoltatorii îndeamnă CE şi statele membre să simplifice permisele de indemnizaţii6 şi accesul la finanţare. În momentul redactării acestui material, nu există informaţii detaliate despre planurile de dezvoltare a energiei regenerabile în proiectul verde paneuropean anunţat în iunie 2020", se mai arată în studiu.
Lipsa producerii continue de energie electrică din sursele regenerabile de energie, în special atunci când cererea este mai mare, are un impact asupra rentabilităţii utilităţilor. Acest lucru a determinat companiile din întreaga lume să propună integrarea stocării în baterii pentru a aplatiza oferta şi a răspunde cererii.
"Bateriile ar putea schimba jocul, aşa cum se întâmplă deja în industria auto, odată cu dezvoltarea vehiculelor electrice şi hibride plug-in. Unul dintre motivele acestei adoptări pe scară largă este dat de costul bateriilor care va scădea probabil în următorul deceniu, deoarece tot mai multe companii dezvoltă propria ofertă economică în acest sens. Bateriile vor fi integrate în reţelele de utilităţi pentru a le ajuta să echilibreze intermitenţele de energie", spun specialiştii.
Se asemenea, se estimează că sectoarele chimice, metale, hârtia, lemn şi TIC vor fi cei mai mari utilizatori de energie regenerabilă.
Aprovizionarea corporativă a producţiei de energie electrică din surse regenerabile este în creştere, în special în Europa, Asia şi America de Nord, dar şi în ţările emergente. Potrivit unui studiu din 2018 realizat de IRENA7, principalele sectoare care îşi aprovizionează electricitatea din surse regenerabile sunt activităţi legate de materiale, adică în principal produse chimice, lemn (activităţi de producţie de celuloză) şi hârtie, minerit şi metale. Acest lucru se datorează în principal faptului că intensitatea capitalului şi aspectele poluante ale operaţiunilor lor îi împing nu numai către surse regenerabile, datorită unei reglementări mai stricte şi a impactului activiştilor de mediu şi a opiniei publice. De asemenea, aceste sectoare văd că sursele regenerabile de energie le ajută să-şi reducă semnificativ costurile.
"Responsabilitatea socială corporativă (CSR) este un factor extrem de important în reputaţia companiilor şi contribuie la o imagine pozitivă a brandului unei companii. Valorile de CSR contribuie, de asemenea, la atenuarea riscului legal, în special atunci când acesta vine din acţiunile asociaţiilor de mediu. Aceste acţiuni pot fi o lovitură devastatoare, având în vedere numărul tot mai mare de investitori care caută activ să evite sectoarele extrem de poluante", mai arată studiul.
Aproximativ 39% din electricitatea venită din surse regenerabile este autogenerată. Multe companii din sectoarele cu un consum ridicat îşi generează propria electricitate. În timp ce energia electrică din surse regenerabile reprezintă doar o mică parte din acest tip de producţie, se aşteaptă ca ponderea să crească în următorii ani. Gigantul Amazon a construit şi construieşte proiecte solare la scară largă în SUA şi în China în acest scop, concluzionează specialiştii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
