BNR: Rata anuală a inflaţiei va creşte uşor în ultimele luni ale anului şi va cunoaşte o fluctuaţie pronunţată în semestrul I 2025

Rata anuală a inflaţiei va creşte uşor în ultimele luni ale anului curent şi va cunoaşte o fluctuaţie pronunţată în semestrul I 2025, rămânând deasupra intervalului ţintei şi peste valorile anticipate anterior, pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe orizontul scurt de timp, dar şi al secetei severe din 2024 şi al majorării cotaţiilor unor mărfuri, de natură să afecteze în continuare dinamicile preţurilor alimentelor şi energiei, arată prognozele Băncii Naţionale a României (BNR). În şedinţa de vineri, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia noiembrie 2024, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis vineri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, precum şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, dar şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

”Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflaţiei va creşte uşor în ultimele luni ale anului curent şi va cunoaşte o fluctuaţie pronunţată în semestrul I 2025, rămânând deasupra intervalului ţintei şi peste valorile anticipate anterior, pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe orizontul scurt de timp, dar şi al secetei severe din 2024 şi al majorării cotaţiilor unor mărfuri, de natură să afecteze în continuare dinamicile preţurilor alimentelor şi energiei”, arată raportul BNR.

Totodată, rata anuală a inflaţiei îşi va relua ulterior descreşterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecţia precedentă, coborând abia în debutul anului 2026 sub limita de sus a intervalului ţintei şi rămânând în proximitatea acesteia până la finele orizontului prognozei. Descreşterea va continua să fie antrenată de efecte de bază dezinflaţioniste, cărora li vor alătura influenţele aşteptate să vină din decelerarea creşterii preţurilor importurilor, precum şi din ajustarea descendentă a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt – pe o traiectorie mai ridicată totuşi decât în proiecţia precedentă -, dar şi din restrângerea mai rapidă a excedentului de cerere agregată, comparativ cu previziunile anterioare.

Incertitudini şi riscuri însemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, având în vedere măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate din anul 2025 în scopul consolidării bugetare. O sursă de incertitudini şi riscuri rămân, de asemenea, condiţiile de pe piaţa muncii şi dinamica salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative continuă să fie asociate evoluţiei preţurilor energiei şi alimentelor, precum şi traiectoriei viitoare a cotaţiei ţiţeiului, pe fondul tensiunilor geopolitice.

Incertitudini şi riscuri crescute la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generează războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice din Europa şi de pe plan global, în contextul escaladării tensiunilor geopolitice. Totodată, absorbţia şi utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt condiţionate de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ele sunt însă esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice.

Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au rămas constante în octombrie, în timp ce randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat s-au reînscris şi s-au menţinut pe o traiectorie abrupt ascendentă – relativ în linie cu evoluţiile din economiile avansate şi din regiune -, în condiţiile reconsiderării de către investitori a traiectoriei probabile a ratei dobânzii Fed, cu impact şi asupra apetitului global pentru risc. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut relativ stabil în octombrie pe palierul mai înalt pe care a revenit la mijlocul trimestrului precedent. Moneda naţională a consemnat însă o depreciere notabilă în raport cu dolarul SUA, dată fiind întărirea acestuia pe pieţele financiare internaţionale.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se mărească în septembrie, la 8,4%, de la 7,7% în august, în principal ca urmare a accelerării creşterii împrumuturilor în lei ale societăţilor nefinanciare, dar şi cu aportul însemnat al variaţiei creditului în lei acordat populaţiei. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat şi-a prelungit ascensiunea, ajungând la 69,8%, de la 69,7% în august.

Rata anuală a inflaţiei s-a redus în septembrie la 4,62%, de la 5,10% în august 2024. Scăderea a fost determinată în principal de ieftinirea combustibililor şi energiei, cu precădere pe fondul descreşterii cotaţiei ţiţeiului, al cărei impact l‑a devansat pe cel generat de noile creşteri de preţuri înregistrate în această lună de bunurile alimentare şi de produsele din tutun.

Pe ansamblul trimestrului III 2024, rata anuală a inflaţiei a continuat să se reducă, dar mai lent decât în precedentele trei luni, precum şi în comparaţie cu previziunile. Faţă de luna iunie, ea s‑a diminuat în septembrie cu 0,32 puncte procentuale (de la 4,94%), în condiţiile în care scăderile ample de dinamică consemnate în acest interval de preţurile administrate şi de preţul combustibililor – sub influenţa unor efecte de bază şi a descreşterii neaşteptate a cotaţiei ţiţeiului – au fost în mare parte contrabalansate ca impact de creşterea preţurilor alimentelor şi într-o mică măsură a preţului energiei electrice, prioritar pe fondul secetei severe din acest an.

În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a încetinit trendul descendent pe ansamblul trimestrului III, inclusiv în raport cu prognoza, reducându-se în septembrie la 5,6%, de la 5,7% în iunie. Decelerarea a continuat să fie antrenată de efectele de bază dezinflaţioniste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare şi de dinamica descrescătoare a preţurilor importurilor. Acţiunea acestor factori a fost mult atenuată în acest interval de efectul statistic nefavorabil manifestat pe segmentul alimentelor procesate şi de majorarea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare, precum şi de costurile salariale crescute, transferate cel puţin parţial asupra unor preţuri de consum, inclusiv pe fondul aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt încă înalte şi al cererii solide de bunuri.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 4,8% în septembrie, de la 5,3% în iunie 2024. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC s‑a redus la 6,1% în septembrie, de la 7,2% în iunie 2024. La rândul ei, rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a scăzut în septembrie 2024 la 6,4 la sută, de la 7,3% în iunie 2024.

Datele statistice revizuite recent arată că activitatea economică a crescut în trimestrul II 2024 cu 0,3%, după o comprimare cu 0,4% în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), evoluţie ce implică o restrângere a excedentului de cerere agregată şi în acest interval.

Potrivit noilor date, avansul în termeni anuali al PIB s-a mărit la 0,9% în trimestrul II 2024, de la 0,5% în trimestrul precedent, în principal ca urmare a saltului consemnat de dinamica anuală a consumului gospodăriilor populaţiei. Formarea brută de capital fix şi-a încetinit însă semnificativ creşterea faţă de perioada similară a anului trecut, iar evoluţia exportului net şi-a mărit substanţial influenţa contracţionistă, în condiţiile în care volumul importurilor de bunuri şi servicii şi-a accelerat ascensiunea, în timp ce volumul exporturilor şi-a prelungit declinul în termeni anuali. Pe acest fond, deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent au înregistrat o amplă creştere de dinamică în trimestrul II, ce a fost accentuată în cazul celui din urmă de înrăutăţirea substanţială a soldului balanţei veniturilor secundare, sub influenţa evoluţiei fondurilor europene de natura contului curent.

Cele mai recente date şi analize indică creşteri trimestriale ceva mai modeste ale economiei în semestrul II 2024 decât s-a previzionat anterior, dar în accelerare graduală, implicând o creştere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III, în condiţiile unor evoluţii totuşi divergente la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore.

Astfel, în intervalul iulie-august 2024, dinamica anuală a vânzărilor cu amă­nuntul s-a menţinut la un nivel ridicat, scăzând doar uşor faţă de media trimestrului II, iar cea a vânzărilor auto-moto a rămas constantă. În schimb, producţia industrială şi-a reaccentuat uşor contracţia în termeni anuali, iar volumul lucrărilor de construcţii s-a comprimat din nou faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, după o relativă redresare în trimestrul II 2024.

Variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii şi-a redus semnificativ decalajul negativ faţă de cea a importurilor, consemnând în iulie-august o creştere mult mai pronunţată, soldată cu reintrarea ei consistentă în teritoriul pozitiv. Drept urmare, creşterea în termeni anuali a deficitului comercial, precum şi cea a deficitului de cont curent s-au temperat în raport cu media trimestrului precedent, rămânând însă deosebit de alerte pe ansamblul primelor opt luni ale anului.

Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor a înregistrat mici creşteri în iunie-iulie şi a stagnat în luna august, iar rata şomajului BIM s-a mărit pe ansamblul trimestrului III la 5,5 la sută, după descreşterea la 5,1% în iunie şi la un nivel mediu de 5,2% în trimestrul precedent. În acelaşi timp, sondajele de specialitate indică pe ansamblul trimestrului III un declin pronunţat al intenţiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, succedat de o stabilitate a acestora în octombrie, precum şi o accentuare a scăderii deficitului de forţă de muncă în debutul trimestrului IV 2024. Dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal s-a mărit însă în iulie-august, la 16,8%, după o mică descreştere înregistrată în trimestrul II, iar cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie a urcat la 17,8%.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.