Piaţa de bere din România a înregistrat, în primele opt luni ale anului 2022, o scădere de 4% comparativ cu volumul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului anterior, după ce în primele patru luni scăderea a fost chiar de 10%, arată Asociaţia ”Berarii României”, potrivit căreia România este a opta piaţă ca mărime în ceea ce priveşte producţia de bere la nivel european.
”În primele 8 luni ale anului 2022, piaţa de bere din România a înregistrat o scădere de -4% comparativ cu volumul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului anterior, după ce în primele 4 luni scăderea a fost chiar de -10%. În august 2022, luna principală din sezonul estival, consumul de bere în România a înregistrat o scădere de de -8% faţă de august 2021”, arată asociaţia.
Tipurile de bere preferate de români în aceeaşi perioadă de 8 luni analizată sunt:
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
- Berea blondă – 93%, în uşoară scădere
- Berea fără alcool, inclusiv mixuri nealcoolizate – 6%, în creştere spectaculoasă - de la 2% în 2021
- Mixuri de bere şi beri aromatizate cu alcool, precum şi specialităţile de bere (berea neagră, nepasteurizată, albă, ale, roşie) – sub 1% fiecare, categorii aflate şi ele în scădere faţă de anii anteriori.
"România este a 8-a piaţă ca mărime în ceea ce priveşte producţia de bere la nivel european şi sigur că este dorinţa noastră să urcăm în acest clasament. Anul acesta însă este unul plin de provocări care vin din contextul economic dificil, cu o creştere semnificativă a inflaţiei şi a costurilor cu energia şi combustibilul, dar şi din consecinţele conflictului din Ucraina care aduc presiuni foarte mari. Înregistrăm o creştere de peste 60% a costurilor de producţie a berii", a spus Julia Leferman, director general Asociaţia Berarii României.
Industria locală de bere generează valoare adaugată în economia românească, prin faptul că are 0% evaziune fiscală, produce şi comercializează berea local în proporţie de 97% şi peste 50% din materia primă provine din ţară.
”Cu toate că facem parte din industria alimentară şi susţinem industriile conexe prin cel puţin 61.000 de locuri de muncă direct şi indirect, sectorul nostru a fost discriminat şi exclus din prevederile Ordonanţei 119 de plafonare a preţului la energie şi ale Ordonanţei 25 prin care statul acordă facilităţi industriei alimentare. Imposibilitatea de a beneficia de facilităţile acordate generează o presiune foarte mare asupra producţiei şi resursei umane”, a declarat Mihai Voicu, preşedinte Asociaţia Berarii României.
În contextul discuţiilor privind ultimele evoluţii economice şi perpectivele profilate, producătorii români de bere cer un regim fiscal stabil care să reflecte impactul pozitiv al industriei asupra întregului lanţ valoric, de la “cereale la pahar” şi fără taxe noi sau majorate pentru anul următor.
“Ne dorim stabilitate fiscală. Creşterea accizei cu 5% din luna august 2022 a adus o presiune suplimentară asupra industriei. Pentru anii următori este necesară revizuirea mecanismului de calcul al accizei la bere, în sensul în care indexarea acesteia să se facă prin raportare la noul nivel aprobat în luna august 2022. În caz contrar, în ianuarie 2023 acciza ar creşte cu 34%, ceea ce ar reprezenta o a doua majorare într-un interval de 12 luni. O astfel de creştere bruscă va afecta şi mai mult viabilitatea economică a producătorilor de bere, deja puternic afectaţi de creşterea generalizată a costurilor de producţie”, a adăugat Julia Leferman.
Micii berari spun că se confruntă cu o situaţie deosebit de dificilă, presiunea pe costuri este foarte mare.
”Dacă nu vom fi ajutaţi, există riscul ca până vara viitoare să rămână puţini producătorii de bere artizanală în piaţă”, a afirmat Mihai Şomfelean, co-proprietar Fabrica de bere artizanală Scorilo.
La rândul său, Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, a menţionat că “în ţara noastră ajung pe piaţă anual 6 miliarde de ambalaje, de 5 ori mai multe decât în alte ţări UE în care acest sistem funcţionează deja şi durează între 2 si 3 ani implementarea acestui sistem în orice ţara. Sunt convins ca în cele din urmă vom avea un sistem funcţional şi în România.”
Industria berii susţine implementarea celui mai mare proiect de economie circulară din România care va permite atingerea ţintelor de colectare şi reciclare impuse de UE şi care va deveni operaţional în toamna anului viitor, chiar dacă termenul este unul extrem de ambiţios.
“Întelegem că predictibilitatea este una dintre priorităţile industriei. Principalul mesaj a fost transmis deja de Prim Ministru şi de liderii Coaliţiei, şi anume că anul viitor nu ar trebui să intervină modificări fiscale. Ministerul Finanţelor se află în dialog cu industria pe acest subiect, domnul ministru şi-a manifestat disponibilitatea pentru a analiza situaţia şi a identifica posibile soluţii”, a spus Alin Chitu, secretar de stat, Ministrul Finanţelor.
Aprovizionarea din surse locale reprezintă o prioritate pentru industria berii, lucru care are efect pozitiv asupra economiei naţionale prin crearea de locuri de muncă, creşterea veniturilor furnizorilor şi plata taxelor, dar şi asupra mediului, mai arată asociaţia.
Potrivit studiilor derulate la nivelul Asociaţiei Berarii României, industria berii generează în România peste 7.600 de locuri de muncă în agricultură.
Dezvoltarea pieţei locale de hamei şi malţ poate determina o creştere economică semnificativă având în vedere climatul specific şi limitat în care pot fi cultivate cele două produse, iar susţinerea din partea autorităţilor este esenţială prin promovarea unor linii strategice de finanţare a acestor culturi.
Dragoş Telehuz, secretar de stat, Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a evidenţiat faptul că Ministerul Agriculturii are în vedere sprijinirea culturilor de hamei şi orz de bere.
“Cultura hameiului are o alocare de 45 milioane de euro pentru retehnologizare. Sprijinul în bani poate ajunge la 1.000 eur/ha. Doar trei judeţe ale ţării au condiţiile necesare pentru producţia de hamei. Orzul pentru bere nu poate face obiectul sprijinului cuplat pentru că acesta nu este în pericol să dispară. Împreună cu industria berii vom organiza în perioada următoare seminarii pentru informarea fermierilor privind avantajele culturii orzului de bere, este nevoie de astfel de măsuri pentru a creşte suprafeţele cultivate cu acest tip de cereale”, a spus oficialul.
Industria berii generează valoare adaugată pe întreg lanţul de producţie: în agricultură, în industria ospitalităţii, în distribuţie, mai arată asociaţia.
Membrii actuali ai asociaţiei ”Berarii României” sunt importanţi producători de bere din România: Bergenbier SA, Heineken România SA, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries şi Martens, alături de microberăriile Clinica de Bere şi Scorilo. Împreună, cei şapte producători furnizează 90% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime: Soufflet Malt Romania şi Asociaţia Producătorilor de Hamei din România.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
