Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României a declarat, duminică, într-o conferinţă de presă, că a fost informat despre faptul că în afara celor patru piese dacice furate (Coiful de Aur de la Coţifeneşti şi trei brăţări dacice din aur), celelalte piese nu au suferit niciun fel de daune, vitrinele lor fiind intacte. Potrivit directorului, contractul încheiat pentru expoziţie prevedea şi „pază umană 24 de ore din 24”, dar şi vitrine speciale antifurt în cazul pieselor deosebite. Ernest Oberländer-Târnoveanu a mai spus că duminică dimineaţă, o delegaţie de specialişti s-a deplasat în Olanda, pentru a verifica starea de conservare a pieselor şi pentru a face toate demersurile în scopul aducerii pieselor în ţară.
UPDATE Întrebat dacă se obişnuieşte să fie şi pază umană la muzee în astfel de situaţii, în condiţiile în care reprezentanţii muzeului Drents au afirmat că nu exista, directorul a răspuns: „Vă asigur că figura existenţa unui post de control 24 din 24. Figurează în contractul semnat existenţa pazei umane. De asemena, tot în contract au fost introduse cerinţe speciale ale noastre, de exemplu, vitrine speciale antifurt pentru piesele deosebite. Piesele deosebite erau în vitrine speciale”.
ŞTIREA INIŢIALĂ „Azi (n. red. - duminică), conform programului iniţial, expoziţia urma să se închidă, iar de mâine (n. red. luni) trebuia să înceapă procesul de expertizare, preluare şi împachetare a pieselor. În această dimineaţă, specialişti arheologi şi conservatori s-au deplasat în Olanda şi vor face toate demersurile pentru a consemna dacă cumva s-au întâmplat modificări ale stării de conservare şi ale integrităţii pieselor în acest interval în care au fost expuse”, a explicat directorul MNIR.
Sursa citată a precizat că piesele au fost de mai multe ori în expoziţii internaţionale, în Germania, China, Portugalia, Ungaria, Italia, Spania, Belgia, dar de fiecare dată se întorc şi niciodată nu pleacă dintr-o expoziţie în străinătate în altă expoziţie.
„Este tot o prevedere legală ca patrimoniul care a ieşit din ţară să se întoarcă înainte de o altă eventuală expoziţie. Deci piesele au plecat împreună cu tot transportul de 673 de obiecte la sfârşitul lunii iunie anul trecut, cu o cursă aeriană Charter închiriată de partea olandeză”, a menţionat directorul.
Potrivit sursei citate, piesele care participă la expoziţii fie interne, fie internaţionale, sunt transportate până la cala avionului de către Jandarmerie, iar apoi sunt însoţite de curieri care au mandat special să şi asiste la toate operaţiunile ulterioare.
„Curierii nu au voie să se despartă de bunuri, stau lângă bunuri până când ele ajung în depozite securizate.”, a completat directorul Muzeului Naţional de Istorie a României.
Acesta a mai spus că sistemul de securitate de la Muzeul Drents din Assen a fost verificat de mai multe ori şi întărită paza, fiind primul jaf în care s-a folosit exploziv la un muzeu din Europa.
Directorul muzeului a explicat că atât legislaţia din România, cât şi cea a majorităţii ţărilor europene permite împrumutul temporar pentru realizarea unor mari expoziţii cu piese extrem de importante, în condiţiile legilaţiei din ţara care împrumută şi ale legislaţiei din ţările în care se împrumută temporar patrimoniul.
„Este o practică curentă, există reguli general cunoscute, dar orice expoziţie, orice, transprot se face în condiţiile prevăzute de lege, iar în cazul nostru există Legea patrimoniului cultural naţional 189/2000, care precizează modalităţile în care se face acest transport şi de asemenea există un set de norme privitoare la exportul temporar şi care sunt paşii pentru ca acest export să fie realizat în condiţii legale. De altfel, există un sistem întreg de filtre care verifică legalitatea şi conformitatea documentelor. Niciun cui nu poate să iasă din muzeu fără respectarea acestor norme şi fără să fie asigurat, chiar dacă îl ducem până la Ploieşti”, a explicat directorul.
Întrebat dacă obiectele se închiriază, directorul a răspuns negativ, explicând că există o practică europeană ca muzeele respectabile să participe la diplomaţie culturală, nu la expoziţii pe bază comercială.
„Acest lucru este normal având în vedere faptul că închirierea sau obţinerea de alte foloase necuvenite pentru cei care organizează reprezintă o formă de corupţie şi Muzeul Naţional este ferm ataşat ideii de a nu încuraja sub nicio formă asemenea acte. De asemenea, noi suntem credincioşi ideii că patrimoniul trebuie să circule liber pentru a sluji scopului pentru care îl colecţionăm: de a fi prezentat publicului, de a fi obiect de studiu, şi nu obiect de tranzacţii comerciale”, a spus directorul Muzeului Naţional.
El a adăugat că în practica internaţională există unele muzee, „nu din Europa”, care închiriază bunuri, însă nu au un renume, pentru că banii ajung la alte persoane decâţ la instituţii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
