Expoziţia retrospectivă "Brâncuşi", curatoriată de Doina Lemny, spectacolul "Rinocerii", regizat de Robert Wilson, dezbatere cu Mircea Cărtărescu, concerte Ada Milea şi Angela Gheorghiu, dar şi "Videogramele unei naţiuni" - cu filme regizate de Liviu Ciulei, Lucian Pintilie sau Corneliu Porumboiu care vor oferi perspective asupra tranziţiei istorice şi culturale a României - fac parte din programul Europalia Arts Festival, manifestare care va avea loc în perioada octombrie 2019 - ianuarie 2020, în Belgia, şi la care România are statut de invitat de onoare.
Brâncuşi vine la Bruxelles
Principalul eveniment al Europalia România este expoziţia dedicată lui Brâncuşi (1876-1957) la Bozar. Artistului român nu i-a fost dedicată până acum o expoziţie retrospectivă în Belgia. Astfel, capodopere de la cele mai mari muzee din toate colţurile lumii vor călători către Bruxelles şi vor arăta evoluţia şi puterea operei lui Brâncuşi ca sculptor şi fotograf. Sculpturi de Auguste Rodin şi Medardo Rosso vor completa prima secţiune cronologică. De asemenea, în cadrul expoziţiei, o atenţie mare va fi conferită şi studioului lui Brâncuşi, şi lucrărilor contemporanilor, prietenilor şi elevilor săi, Amedeo Modigliani, Man Ray, Férnand Leger şi Marcel Duchamp, Isamu Noguchi.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
"Brâncuşi a devenit un artist universal prin talentul său şi curajul cu care a uluit şi a modernizat sculptura începutului de secol XX, în momentul în care Auguste Rodin domina această artă", a spus Doina Lemny la Palatul Egmont de la Bruxelles, în cadrul conferinţei care a anunţat programul Festivalului Europalia.
Dansul şi mişcarea au fost la fel de importante în opera lui Brâncuşi. Europalia a propus unor coregrafi şi artişti să creeze opere noi în cadrul expoziţiei. Aceste creaţii vor fi prezentate pe toată perioada expoziţiei, în zilele de joi, vineri şi sâmbătă. Organizatorii promit familiilor şi copiilor Art Basics, ateliere creative.
România, între Occident şi Orient
A doua expoziţie de marcă, "Dacia - trecutul glorios al României", va fi organizată în muzeul Gallo Roman Tongeren. Pentru prima dată în Belgia, culturile diverse care au populat teritoriul României de astăzi vor fi ilustrate cu piese din muzeele româneşti, în special de la Muzeul Naţional de Istorie al României. Muzeul din Tongeren promite o scenografie unică şi o călătorie în timp.
Expoziţii individuale alături de expoziţii tematice de grup
Restul programului de expoziţii se concentrează mai cu seamă pe scena actuală artistică, cu un număr de expoziţii cum este cea a lui Ciprian Mureşan (1977) - unul din cele mai cunoscute nume din România din prezent - care va putea fi văzută la S.M.A.K. şi Ion Grigorescu (1945), la KIOSC.
Unul dintre artiştii conceptuali ai României, Ion Grigorescu are o operă extrem de bogată. Pentru prima dată, şi în colaborare cu artistul, o retrospectivă a operei sale va fi expusă aici. În plus, alte expoziţii de grup vor aborda teme actuale şi vor oferi o imagine mai largă a scenei artistice contemporane. CC Strombeek abordează tema migraţiei în "Displacement and Togetherness", în vreme ce MILL, în La Louviere, va explora un tablou al scenei artistice româneşti din ultimii zece ani.
Rezidenţe şi creaţii noi
În acest festival, Premiul Curatorilor Europalia împlineşte a treia ediţie. Singurul premiu pentru curatorii emergenţi va fi acordat lui Els Vermang pentru proiectul ei în colaborare cu Claudia Rădulescu. Ele vor merge într-o rezidenţă în România pentru a dezvolta proiectul "HIT". "Ideea este să vedem cum se naşte un hit prin lansarea unei melodii. Muzica va fi analizată şi va fi o expoziţie la KANAL, la Centru Pompidou. Vor mai fi şi alte rezidenţe (urmate de expoziţii), între altele AAIR (Antwerp) şi WIELS (Bruxelles)", a spus Dirk Vermaelen, director artistic Europalia.
Artele spectacolului
În programul de dans şi de arte performative vor fi se evidenţiate creaţiile noi. Pe primul loc este folclorul. Coregraful belgian Wim Vandekeybus va lucra cu tradiţiile româneşti, inclusiv cu ritualul ursului.
A doua temă se referă la femei şi feminism. În "Mothers of Steel" (Kaaitheater din Bruxelles) două personaje feminine, jucate de Agata Siniarska şi Mădălina Dan, literalmente se plâng de momentele istorice ale istoriei ţărilor lor, Polonia şi România. Cu „Manifestation” (Kaaitheater, Bruxelles), Ezster Salamon va crea un spectacol coral în care va fi explorată istoria feminismului în România.
Eugen Ionescu (1909-1994) are rol central în program cu piesa "Rinocerii", regizată de Robert Wilson. Acesta va fi unul din evenimentele importante ale evenimentului de la Théatre de Liège şi Le Phenix din Valenciennes.
Muzică
În domeniul muzicii clasice, opera lui Enescu (1881-1955) apare de câteva ori pe parcursul festivalului, de la concerte clasice la interpretări jazz. Vor fi colaborări muzicale, cum este cea dintre NBO şi dirijorul Cristian Măcelaru şi violoncelistul Andrei Ioniţă. Soprana Angela Gheorghiu va fi prezentă, dar mai multe talente necunoscute.
Accentul va fi pus pe creaţii noi şi pe schimburi interdisciplinare între artişti români şi belgieni. Pe lângă proiectul Taraf de Impex al muzicienilor rromi, alte proiecte ies în evidenţă: cineastul Antony Nti a călătorit în România pentru a filma un clip cu duo-ul Karpov not Kasparov. Milan W a călătorit în România unde a descoperit tulnicul şi a înregistrat un album nou. Lucian Ban, Maria Răducanu, Ada Milea &Bălănescu Quartet, Alex Simu Quartet, Marius Mihalache fac parte de asemenea din programul muzical.
Va fi şi un proiect în jurul Kinema Ilkon. Acest colectiv a lucrat cu bucăţi celuloid care au fost ascunse de autorităţile comuniste în epocă, pentru a crea filme scurte, experimentale. Acesta este un material inedit, cu probleme de drepturi de difuzare a muzicii. Europalia România a solicitat 5 artişti români şi muzicieni să creeze fragmente noi muzicale pentru acest experiment.
30 de ani de la căderea lui Ceauşescu
În acest an se împlinesc 30 de ani de la prăbuşirea regimului comunist în România. În decembrie, un număr de scriitori şi cineaşti români vor fi invitaţi să vorbească despre acest subiect. Secţiunea de literatură a festivalului se concentrează pe trei perioade: „avangarda istorică”, „era comunistă” şi „România de azi”. Pentru fiecare perioadă vor fi grupuri de rezidenţe, dezbateri şi întâlniri cu nume sonore, cum este scriitorul Mircea Cărtărescu, fără a uita de generaţia tânără.
Programul literar îi include pe Emil Cioran, Eugene Ionesco, Paul Celan, Mircea Cărtărescu, Matei Vişniec.
Mircea Cărtărescu, una dintre cele mai cunoscute voci literare din Europa de Est, va fi prezent în cadrul Festivalului, începând din toamnă, la Bozar.
"Tema principală a programului literar în Festivalul Europalia este dialogul. Dezbateri, perspective narative ale istoriei europene comune, celebrări ale personalităţilor secolului XX, avangarada română ca parte a celei europene, romanul ca gen literar şi metamorfozele sale, poezia română contemporană şi paradoxurile lumii contemporane sub tot atâtea forme de dialog cu publicul belgian şi reprezentanţi ai cetăţenilor români din Belgia”, a precizat Horia Barna, directorul artistic Europalia România.
Videogramele unei naţiuni
Secţiunea de film explorează realitatea contemporană din România prin ochiul camerei. În program, vor fi filme mai puţin cunoscute, alături de titluri mari pentru a oferi perspective asupra tranziţiei istorice şi culturale a ţării prin angajamentul său faţă de cinematografie ca formă de artă. Perioadele diferite sunt puse în lumină dintr-un unghi tematic precum în seria „Propagandă şi subversiune în anii 1950”, la Cinematek din Bruxelles. Va fi cea mai amplă retrospectivă de film din ultimii 25 de ani, care va fi însoţită de o nouă publicaţie.
Din program: "Erupţia" (1957), de Liviu Ciulei, "Nu vreau să mă însor" (1960), în regia lui Manole Marcus, "Reconstituirea" (1967), de Lucian Pintilie, "Proba de microfon" (1981), de Mircea Daneliuc, "Secvenţe" (1982), de Alexandru Tatos.
Vor fi proiectate şi: "Filip cel bun" (1975), de Dan Piţa, "Autoportretul unei fete cuminţi” (2015), de Ana Lungu, "Meandre” (1986), de Mircea Săucan, "Al doilea joc" (2014), de Corneliu Porumboiu, "Monştri" (2019), de Marius Olteanu.
"Patul conjugal" (1993), de Mircea Daneliuc, va fi proiectat în cadrul secţiunii "Anii tranziţiei", precum şi "Asfalt Tango" (1996), de Nae Caranfil.
Festivalul Europalia este organizat o dată la doi ani, sub patronajul Familiei regale a Belgiei, la Bruxelles şi în zonele învecinate, inclusiv în alte ţări - Regatul Unit al Marii Britanii, Franţa, Olanda, Luxemburg şi Germania.
Institutul Cultural Român este organizatorul proiectului Europalia România 2019, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.
Festivalul a debutat în 1969 şi are un caracter multidisciplinar: arte vizuale, artele spectacolului, muzică, film, literatură, educaţie culturală. Publicul celor mai ample ediţii de până acum ale festivalului a ajuns la aproximativ 1-1,5 milioane de vizitatori, majoritatea veniţi din afara Belgiei. Printre ţările invitate de onoare la ediţiile precedente s-au numărat: Italia (1969 şi 2003), Franţa (1975), Spania (1985), Portugalia (1991), Republica Cehă (1998), Polonia (2001), Federaţia Rusă (2005), R. P. Chineză (2009), Brazilia (2011), India (2013), Turcia (2015), Indonezia (2017).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
