REPORTAJ Săptămâna Haferland - Cloaşterf, mic hub de istorie a comunităţii saşilor şi lecţia de jazz din şură

Haferland, ediţia a 12-a, festival care se desfăşoară în 10 sate din Transilvania, dedicat culturii şi tradiţiilor săseşti, a continuat la Cloaşterf (Klosderf, în dialect săsesc). Anul acesta, tematica evenimentului este „Istorie, tradiţie şi cultură. Ieşi şi azi în Haferland”. A doua zi din festival a fost completată de drumeţii, meniu săsesc de nuntă, ateliere de cusut, concerte de fanfară şi de jazz.

Călin Noru Stamatoiu, reprezentant Dominic Boutique din Cloaşterf, gazda concertelor de vineri seară, a caracterizat Haferland drept „un omagiu adus comunităţii săseşti din această zonă, a Ţării Ovăzului”.

Cum se ţine mortarul elastic

Caroline Fernolend, preşedinte al Fundaţiei Mihai Eminescu Trust, care se ocupă de punerea în valoare a patrimoniului moştenit de comunităţile rurale din regiune, a explicat cum se restaurează tradiţional casele de pe traseul Haferland.

„Fundaţia Mihai Eminescu Trust a încercat să pună în valoare casele acestea frumoase încă din 2002. A trebuit să lipsesc câţiva ani din Cloaşterf, dar am revenit cu mare bucurie. Cred că fostul proprietar ar fi fost foarte mândru, domnul Munteanu, care a fost unul dintre muncitorii cei mai harnici şi mai pricepuţi. De fapt, noi aveam specialişti în Anglia, care ne învăţau cum să folosim materialele tradiţionale locale, să lucrăm doar cu var şi cu nisip, şi aveam probleme la plintă, jos, unde-i umezeală. El ne-a spus: ‘Tatăl meu adăuga la mortar păr de capră’. Şi am tocat păr de capră, care într-adevăr făcea şi face ca mortarul acela tradiţional, trei părţi de nisip şi unul de var stins, să fie elastic şi să lase să respire clădirea. Mă bucur foarte mult, Călin, că voi aţi respectat spiritul acesta al Fundaţiei Mihai Eminescu Trust în restaurare şi e un loc minunat în care ne primiţi, cu un public mare, generos, şi sper ca în fiecare an să ne putem bucura de Haferland, care a devenit un brand foarte important în ţara asta, nu doar pentru saşii care vin vara aici, ci pentru noi, românii, care locuim aici”.

Satele din Haferland, mai celebre decât cele din jurul Braşovului

„Acum suntem mult mai cunoscuţi ca multe sate din jurul Braşovului, mult mai bogate” şi „asta datorăm Fundaţiei Michael şi Veronica Schmidt”, a mai spus Fernolend.

Casa de saşi Dominic Boutique de la 1775 este formată dintr-o fostă bucătărie de vară, şură, adăpostul de animale şi adăpostul pentru lemne. A fost restaurată după tradiţia locală şi decorate cu obiecte de mobilier vechi de sute de ani.

Public numeros în şură

Bruno’s Barn este aşezat în partea dinspre deal a gospodăriei săseşti transilvane, la poalele unei livezi de meri bătrâni, şi a fost reamenajat pentru a putea găzdui mici evenimente private sau culturale.

Aici, turiştii şi saşii veniţi la Haferland au ocupat, vineri seară, toate mesele şi băncile, spaţiul verde, de unde au urmărit concertele.

Clarinetistul Ciprian Dancu a susţinut concertul de jazz „Un american la Paris” în şură. Alături de el: Anca Preda, la pian, Attila Fazakas - contrabass şi Gabriel Barani - percuţie.

„Ideea acestui concert mi-a venit când am revăzut filmul ‘Un american la Paris’ din 1951,  a cărui coloană sonoră are nu doar lucrarea orchestrală compusă de George Gershwin în anul 1926, ci şi alte piese celebre compuse de acesta. Plecând de la tema blues-ului, am adăugat în program şi alte piese compuse de Gershwin. Vom vorbi, prin intermediul muzicii, despre adevăratul american la Paris, care este însuşi compozitorul, Gershwin, care merge în 1926 în capitala Franţei să studieze cu Maurice Ravel. Se spune că Ravel l-a întrebat: ‘De ce ai vrea să devii al doilea Ravel, când poţi deveni primul Gershwin?’ Timpul petrecut la Paris este chiar sursa de inspiraţie a celebrei lucrări simfonice”, a explicat muzicianul Ciprian Dancu.

Lucrarea „Rhapsody in blue” încorporează elemente de muzică simfonică, europeană, cu elemente de jazz american, beet-uri sincopate, cât şi un lirism unic.

Clarinetul a avut un rol foarte important în dezvoltarea jazz-ului, cel mai mare impact l-a avut în anii 1930-1940, perioadă cunoscută drept „epoca swing”. Mai târziu, locul i-a fost luat de saxofon, care rămâne şi astăzi foarte important, un element stabil în jazz. Seara a continuat cu lucrări compuse de Benny Goodman, supranumit „regele swingului” (Capriciul 24 de Paganini), Bela Kovacs, Paquito d’Rivera.

Evenimentul de seară de la Cloaşterf a fost completat de concert live cu acompaniament electronic Natural Born Singers.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.