Scriitorul Mircea Cărtărescu a scris, marţi, după anunţul decesului Regelui Mihai I, că a avut mereu mult respect pentru majestatea sa, precum şi compasiune pentru destinul trist pe care l-a avut atât el, cât şi românii, în timp ce actorul Ion Caramitru spune că dacă monarhul ar fi rămas în anul 1992 în ţară, am fi putut număra 25 de ani de „întoarcere la adevăr pentru neamul nostru”. Academicianul Răzvan Theodorescu afirmă, la rândul său, că odată cu moartea Regelui Mihai I dispare din istoria noastră monarhia, adăugând că s-a stins un om de "o deosebită nobleţe", un om căruia România îi datorează actul de la 23 august şi care lasă moştenire poporului român lecţia demnităţii.
Mircea Cărtărescu, despre Regele Mihai I: Am avut mereu compasiune pentru destinul trist al lui şi al nostru
Mircea Cărtărescu a scris, marţi, după anunţul decesului Regelui Mihai I, că a avut mereu mult respect pentru majestatea sa, precum şi compasiune pentru destinul trist pe care l-a avut atât el, cât şi românii.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
„Regele Mihai a murit. Am avut mereu mult respect pentru el şi compasiune pentru destinul trist al lui şi al nostru. Odihnească-se-n pace!”, a scris Mircea Cărtărescu pe pagina sa de Facebook.
Ion Caramitru, despre Regele Mihai I: Dacă ar fi rămas în '92 am fi putut număra 25 de ani de întoarcere la adevăr
Actorul şi regizorul Ion Caramitru, director al Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti (TNB), a declarat, marţi, pentru Agenţia de presă News.ro, că regretă decesul Regelui Mihai I, spunând că dacă monarhul ar fi rămas în anul 1992 în ţară, am fi putut număra 25 de ani de „întoarcere la adevăr pentru neamul nostru”.
Ion Caramitru a spus că deşi era pregătit sufleteşte pentru vestea decesului Regelui Mihai I, nu îi vine să creadă, totuşi, că s-a întâmplat.
„Eram pregătit sufleteşte într-un fel de evenimentele din ultimele săptămâni de acest sfârşit implacabil, dar în aceeaşi măsură nu îmi vine să cred că s-a şi întâmplat, pentru că speranţa în monarhie pentru mine a fost o speranţă de viaţă şi de recuperare a ceea ce s-a pierdut fundamental în imaginea noastră ca români, ca regat, ca istorie recentă, ca să nu mai vorbesc de aspectul istoric al neamului”, a spus actorul, pentru News.ro.
„Pe de altă parte, aducându-mi aminte de anul 1992 şi de vizita regelui de atunci, de Paşti, îmi amintesc de întâlnirea pe care am avut-o şi de entuziasmul absolut extraordinar al zeci de mii de oameni care l-au primit şi de propunerea pe care mai mult sau mai puţin romantic i-am făcut-o de a nu mai pleca, de a rămâne. Majestatea sa a spus că nu poate, că a promis că pleacă – şi-a dat cuvântul că va pleca”, a mai spus el.
Ion Caramitru a adăugat că dimensiunea umană a monarhului este de un dramatism şi de un tragism aparte, primul aparţinându-i, iar cel de-al doilea fiind al neamului românesc.
„Dar această dimensiune umană a monarhului nostru, care i-a creat o aură «Regelui Ioan fără de ţară», e de un dramatism şi un tragism aparte. Dramatismul, cred, aparţine persoanei lui, iar tragismul neamului românesc, pentru că dacă Regele Mihai ar fi rămas în 1992 aici am putea număra cei 25 de ani de întoarcere la adevăr pe care neamul nostru ar fi putut să îi trăiască. Nu există în istoria acestui neam republică, decât cea de inspiraţie sovietică, impusă, cum bine ştim, ca rezultat al războiului, cu sprijinul Armatei Roşii şi a abdicării forţate a Regelui”, a spus Caramitru.
„Neamul românesc are o istorie de domnitori şi voievozi şi în Epoca Modernă de monarhi de tip european. 25 de ani în istoria neamului nostru acum postrevoluţionar au fost pierduţi irevocabil şi iremediabil din cauza isteriei neocomuniste pe care am trăit-o şi pe care bag seamă că o mai trăim şi acum. Să vedeţi ce lacrimi de crocodil vor curge de la cei care l-au refuzat şi chiar i-au pus arma în piept când a vrut să se ducă să îşi viziteze neamurile îngropate. Să vedeţi ce regrete se vor naşte chiar de la cei care l-au izgonit, practic, din ţară”, a adăugat el.
Actorul a mai spus că regretă că nu a trăit ceea ce a visat – reîntregirea neamului prin monarhie odată cu căderea comunismului.
„Regretul meu rămâne că nu am avut norocul să trăiesc ceea ce am visat şi anume ca odată cu căderea comunismului să ne întoarcem la momentul în care el ne-a otrăvit viaţa, adică la abdicarea de atunci şi la reîntregirea neamului prin monarhie. Sper ca poate în viitor lucrurile să se îndrepte”, a mai spus Ion Caramitru.
Actorul şi regizorul a mai spus, pentru News.ro, că din punctul său de vedere, dacă Regele Mihai I s-ar fi aflat la conducerea ţării, România ar fi arătat la fel ca în perioada interbelică.
„România ar fi arătat la fel cum a arătat între cele două războaie mondiale, când era una dintre primele ţări europene – cu o dezvoltare economică incredibilă, cu investiţii uriaşe de peste tot. Să ne amintim, americanii făceau telefoanele, nemţii făceau şoselele, italienii făceau căile ferate, industria românească se dezvolta, aveam în perioada crizei 29 – 33 tranzacţiile în România se făceau în aur şi nu în valute care se depreciaseră. România a avut în perioada ei de glorie în acea zonă a istoriei când monarhia era garantată de o constituţie, la ora aceea considerată cea mai viabilă şi cea mai modernă în Europa”, a spus Caramitru, precizând că Regele nu a avut nicio vină şi că toate acţiunile sale din istorie se justifică 100%.
Răzvan Theodorescu, la moartea Regelui Mihai I: S-a stins un om de o deosebită nobleţe
Odată cu moartea Regelui Mihai I dispare din istoria noastră monarhia, a declarat pentru News.ro academicianul Răzvan Theodorescu, adăugând că s-a stins un om de "o deosebită nobleţe", un om căruia România îi datorează actul de la 23 august şi care lasă moştenire poporului român lecţia demnităţii.
"S-a stins un om de o deosebită nobleţe, un om tragic într-un fel, pentru că toată viaţa sa a fost marcată de tristeţe, cu două domnii care s-au întrerupt brusc", a declarat pentru News.ro academicianul Răzvan Theodorescu.
Regele Mihai I a murit marţi, la ora 13.00, ora României, la reşedinţa privată din Elveţia, a anunţat Casa Regală.
"România îi datorează actul de la 23 august. Odată cu moartea sa dispare definitiv din istoria noastră monarhia", este opinia profesorului, care a menţionat că "lecţia pe care Majestatea Sa ne-o transmite este cea a demnităţii".
Istoricul Ioan Aurel Pop, despre Regele Mihai I: A reprezentat efectiv o forţă morală pentru poporul român
Istoricul Ioan Aurel Pop a declarat, marţi, pentru Agenţia de presă News.ro, că decesul Regelui Mihai I reprezintă stingerea unui simbol şi că Majestatea Sa a reprezentat efectiv o forţă morală pentru poporul român, fiind unul dintre „acei oameni rari” care au făcut istorie pozitivă.
„Simt în suflet o mare durere, ca orice român, cred. Moartea Regelui reprezintă stingerea unui simbol şi simbolul acesta pe noi ne-a ţinut vii şi în perioada cea mai dificilă a regimului comunist – pe noi, pe părinţii noştri, pe bunicii noştri, pentru că Regele reprezintă o epocă, reprezintă o lume. A reprezentat şi reprezintă o ţară”, a spus Ioan Aurel Pop, pentru News.ro.
„A fost un simbol al bunăstării acestei ţări. Regele a domnit în două rânduri – întâi de copil în perioada interbelică, iar această perioadă, chiar dacă nu a fost aşa, e percepută de români ca o perioadă de glorie, de dezvoltare, de prosperitate – asta şi în comparaţie cu deceniile comuniste care au urmat şi care ne-au izolat de Europa, ne-au tras înapoi, ne-au ţinut într-o mare izolare. Din acest punct de vedere el a fost un simbol. Prezenţa lui, existenţa lui, faptul că era în viaţă, chiar dacă nu putea veni să se apropie de noi şi nu mai putea domni a reprezentat pentru mai multe generaţii de români o speranţă. Şi speranţa aceasta a continuat şi după căderea regimului comunist. Iar acum trecerea lui într-o altă lume, să nădăjduim mai bună şi mai dreaptă, nu poate decât să ne lase amărăciune şi durere în suflet”, a detaliat istoricul.
Ioan Aurel Pop a mai declarat, pentru News.ro, că Regele Mihai I a fost unul dintre oamenii rari care au făcut istorie pozitivă.
„Regele Mihai a fost unul dintre acei oameni rari care au făcut istorie. Există foarte mulţi oameni care nici nu scriu, nici nu fac istorie. Mai sunt unii care au capacitatea să o scrie – istoricii. Dar cei care fac istorie sunt oameni dăruiţi cu har, sunt rari – ei fac istorie pozitivă, bazată pe încredere, istorie bună. Poporul român l-a perceput pe Regele Mihai ca pe un asemenea făuritor de istorie. De aceea am spus că s-a stins un simbol, pentru că el chiar şi atunci când nu mai era în fruntea statului - nu era pentru că l-au obligat alţii să abdice, apoi nu a mai putut să revină – dar el a fost perceput ca un simbol al României, al românismului, al puterii de regenerare a poporului nostru”, a explicat istoricul.
Ioan Aurel Pop a mai spus că românii îi datorează Majestăţii Sale o prezenţă demnă în fruntea ţării.
„Îi datorăm o prezenţă demnă în fruntea României, chiar dacă era aproape un adolescent, un tânăr trecut puţin după aceea de 20 de ani. Regele a fost, în ciuda tinereţii, o speranţă pentru români, o speranţă şi în vremea dictaturii totalitare şi a împingerii noastre într-un război în care după eliberarea Basarabiei nu mai speram la bine şi nici nu am avut bine de pe urma lui. Apoi a urmat celălalt război, înspre vest, în care am avut speranţa că pornim spre o lume mai bună, apoi tancurile sovietice ne-au adus comunismul. El a rămas în fruntea ţării ca reprezentant al acelor valori care consacraseră România şi când nu i s-a mai permis să rămână în fruntea ţării a fost o mare durere şi s-a creat un mare dezechilibru pentru acest popor. Deci Regele în anii aceia dificili a reuşit să păstreze un echilibru şi să încerce să ia măsuri raţionale, folositoare ţării. Nu a reuşit întotdeauna, pentru că erau prezente autorităţi, trupe sovietice, era Partidul Comunist care se ridica şi care avea sprijinul puternic de la Răsărit, din partea comuniştilor bolşevici, sovietici, dar a reuşit”, a explicat el.
Istoricul a adăugat că Regele Mihai a făcut „mai mult decât şi-ar fi putut imagina” în exil şi că simpla lui existenţă reprezenta ceva pentru ţară.
„Apoi, în exil, a făcut mai mult decât şi-ar fi putut imagina. Chiar şi când nu făcea nimic reprezenta ceva pentru ţară simpla lui existenţă. Generaţii de români au sperat în personalitatea lui şi câtă vreme el a existat, acest popor a avut speranţă de mai bine, tocmai pentru că istoria a verificat acest lucru - intenţiile majestăţii sale, măsurile pe care le-a luat, legăturile pe care le-a ţinut cu Occidentul ne-au dat speranţă şi speranţa până la urmă s-a împlinit şi am scăpat de deceniile de comunism. A reprezentat efectiv o forţă morală pentru poporul român”, a spus istoricul.
Lecţia Regelui Mihai I pentru români este, potrivit lui Ioan Aurel Pop, într-un singur cuvânt, speranţa.
„Lecţia este una de rezistenţă, de speranţă, de adevăr, dreptate şi chiar de bunătate. În ciuda criticilor, Majestatea Sa a ştiut să se apropie de acest popor. Lecţia pe care eu o văd, într-un singur cuvânt, este speranţa”, a spus istoricul.
Marcel Iureş, despre Regele Mihai: Era peste toţi, că e mulţimea civilă, că e mulţimea politică
Actorul Marcel Iureş spune că simbolul regelui va continua să îi protejeze pe români. "Era peste toţi, că e mulţimea civilă, că e mulţimea politică”, a afirmat actorul, la RFI.
"Am zis într-un glas cu soţia mea: Dumnezeu să-l odihnească! Ar trebui stat în genunchi în faţa unui om ca el. Cred că o să ne protejeze în continuare. Se vedea dintre toţi, se vede, când te uiţi în mulţime, îl vezi. Era peste toţi, că e mulţimea civilă, că e mulţimea politică”, a declarat Marcel Iureş.
Oana Pellea, după decesul Regelui Mihai I: Majestate, să ne ierţi
Actriţa Oana Pellea a reacţionat, marţi, la anunţul decesului Regelui Mihai I, modificându-şi fotografiile de profil şi de copertă în imagini cu fond negru şi publicând mesajul „Majestate, să ne ierţi!”.
„Majestate, să ne ierţi! Primeşte Doamne pe Robul Tău Mihai la Tine!”, a scris Oana Pellea.
Regele Mihai a încetat din viaţă marţi, la ora 13, ora României, la reşedinţa privată din Elveţia, anunţă Casa Regală. La căpătâiul regelui a stat până în ultima clipă fiica sa, principesa Maria.
Regele Mihai împlinise 96 de ani în 25 octombrie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
