Elaborarea lucrărilor asupra noilor materiale şi cercetarea asistată de inteligenţa artificială (AI) sunt favorite pentru a câştiga miercuri Premiul Nobel pentru chimie 2024, potrivit experţilor, scrie AFP.
Premiul, care va fi anunţat la ora 11:45 la Stockholm (09:45 GMT), este al treilea Nobel al sezonului, după premiul pentru Fizică acordat marţi fizicianului britanico-canadian Geoffrey Hinton şi americanului John Hopfield pentru cercetări cruciale pentru dezvoltarea inteligenţei artificiale.
De asemenea, această tehnologie a revenit pe lista candidaţilor la premiul Nobel pentru Chimie.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Directorul Google DeepMind, John M. Jumper, şi CEO-ul şi cofondatorul Demis Hassabis - care au primit deja prestigiosul premiu Lasker în 2023 - ar putea câştiga pentru modelul AI Alphafold, care prezice structura tridimensională a proteinelor pe baza aminoacidului lor. Ambii figurează în previziunile firmei de analiză Clarivate, care anticipează potenţialii laureaţi ai premiului Nobel pentru ştiinţă pe baza citaţiilor din articolele de cercetare.
Cu toate acestea, David Pendlebury, directorul firmei, subliniază că, deşi lucrarea lui Jumper şi Hassabis publicată în 2021 a fost citată de mii de ori, ar fi neobişnuit ca juriul Nobel să recompenseze o lucrare la atât de puţin timp după publicare.
Un alt nume adesea citat este cel al americanului-jordanian Omar Yaghi.
Activitatea profesorului de Chimie de la UC Berkeley se concentrează pe reţelele metal-organice (MON) şi pe proprietăţile lor poroase, care le permit să absoarbă gaze periculoase.
Produsele care utilizează aceste materiale sunt deja în vânzare. Prin urmare, pentru Lars Brostrom, jurnalist ştiinţific la SR radio, este „timpul să îi acordăm Premiul Nobel”.
Alte nume precum japonezii Susumu Kitagawa şi Makoto Fujita, consideraţi de asemenea pionieri ai acestei tehnologii, se află într-o poziţie bună.
Potrivit jurnalistului SR, biochimistul americano-taiwanez Chi-Huey Wong are de asemenea şanse pentru că a inventat „metode biochimice utilizate în industria farmaceutică”.
În acest domeniu, circulă în special numele chimistului american Robert Langer, un pionier al metodelor de administrare a medicamentelor: el este „unul dintre cei mai citaţi oameni de ştiinţă din lume”, susţine Lars Brostrom.
Karl Deisseroth, psihiatru şi specialist în bioinginerie, ar putea fi, de asemenea, onorat de Comitetul Nobel.
Cercetătorul a intrat în domeniul optogeneticii, care face neuronii sensibili la lumină. Sub îndrumarea sa, cercetătorii au reuşit să facă un creier de şoarece complet transparent, astfel încât să poată vedea ce se întâmplă în interiorul acestuia.
Deşi domeniul lor de expertiză îl reprezintă ştiinţele fizice, cercetătorii Roberto Car (Universitatea Princeton) şi Michele Parrinello (Institutul Italian de Tehnologie) sunt din nou în cursă pentru metoda lor „Car-Parrinello”, utilizată pentru a calcula dinamicile moleculare.
Premiul ar putea ajunge şi la cercetătorii americani James J. Collins, Michael Elowitz şi Stanislas Leibler pentru lucrările lor privind „circuitele genetice sintetice”, care au lansat domeniul „biologiei sintetice”.
Zhenan Bao, profesor de inginerie chimică la Universitatea Stanford, a fost, de asemenea, menţionată de mai mulţi ani.
Această chinezo-americană şi echipa sa au dezvoltat o „piele electronică” care integrează mici tranzistori într-o peliculă specială ultra-subţire pentru a reproduce simţul tactil.
Acordate din 1901, Premiile Nobel onorează persoanele care au lucrat pentru „binele omenirii”, în conformitate cu dorinţa creatorului lor, inventatorul suedez Alfred Nobel.
Anul trecut, Premiul Nobel pentru Chimie a fost acordat unui trio pentru cercetările lor în domeniul nanoparticulelor denumite puncte cuantice: Moungi Bawendi, Louis Brus şi Alexei Ekimov, născuţi în Franţa, Statele Unite, URSS.
Aceste componente foarte mici ale nanotehnologiei împrăştie acum lumina din televizoare şi LED-uri şi pot, de asemenea, să ghideze chirurgii atunci când îndepărtează ţesutul tumoral.
Ca şi alte premii Nobel, premiul pentru Chimie a fost criticat pentru lipsa sa de diversitate şi egalitate. Din 1901, doar opt femei au fost încoronate, din totalul de 114 câştigători.
Sezonul continuă cu Premiul Nobel pentru Literatură, joi, şi Premiul Nobel pentru Pace, vineri, la Oslo. Premiul Nobel pentru Economie, acordat pentru prima dată în 1969, va fi decernat luni, 14 octombrie.
Pentru câştigătorii din 2024, cecul care însoţeşte premiul este de unsprezece milioane de coroane (920.000 de euro), care vor fi împărţite în cazul mai multor câştigători.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
