Parlamentul European va vota miercuri Directiva Drepturilor de Autor, susţinută de artişti şi de cele mai mari agenţii de presă europene care acuză Google şi Facebook de „plagierea” ştirilor şi de deposedare a veniturilor din publicitate, rezultând „o ameninţare la adresa democraţiei”, potrivit The Guardian.
Într-o scrisoare semnată de 20 de agenţii, între care Press Association şi Agence France-Presse, se arată: „De dragul presei libere din Europa şi a valorilor democratice, legislatorii europeni ar trebui să meargă înainte cu reforma drepturilor de autor”.
Între cei mai recenţi susţinători ai proiectului legislativ s-au numărat 165 de cineaşti, între care regizorul britanic Mike Leigh, care a lansat un apel în acest sens săptămâna trecută, în timpul Festivalului de Film de la Veneţia. El solicita europarlamentarilor să voteze legea.
După doi ani de dezbateri, membrii Parlamentului European vor vota miercuri Directiva Drepturilor de Autor, care este susţinută de artişti şi agenţii de presă şi despre care oponenţii spun că va distruge internetul.
Disputa a fost întreţinută prin hashtag-uri, scrisori deschise şi opinii ale unor celebrităţi ca Paul McCartney, Plácido Domingo şi Filarmonica din Viena, dar şi de Jimmy Wales, fondator al Wikipedia.
În luna iulie, Paul McCartney a cerut legislatorilor să pună capăt exploatării muzicienilor de către giganţii din tehnologie.
Directiva, care ar putea schimba balanţa puterii între producătorii muzicali, de ştiri şi film şi site-urile dominante care găzduiesc munca lor, a fost propusă în 2016. Scopul este de a actualiza legea drepturilor de autor în era Facebook şi Google, ceea ce a stârnit un război al lobby-ului.
Politicienii au primit milioane de e-mailuri şi mii de apeluri, majoritatea bazate pe idei scrise de persoane angajate să convingă legislatorii. Unii chiar au primit ameninţări cu moartea, potrivit europarlamentarului francez Virginie Rozière.
Criticii susţin că această propunere va distruge internetul. Cei care au propus directiva consideră aceste presupuneri ca fiind „complet greşite” şi „ştiri false”, după cum le-a descris democratul german Axel Voss.
Pe ultima sută de metri a scrierii şi rescrierii amendamentelor, rezultatul nu poate fi prezis. Propunerile au fost respinse de Parlamentul European în luna iulie, în ciuda faptului că au fost susţinute de un comitet competent.
Oponenţii au recurs la mai multe tactici. Wikipedia a blocat accesul la paginile sale pentru mai multe ţări, în semn de protest faţă de acest proiect, despre care spune că va forţa închiderea enciclopediei generate de utilizatori.
Raportorul ONU pentru libertatea de exprimare, David Kaye, a ridicat întrebări privind „cenzura”.
Tim Berners-Lee, inventatorul World Wide Web, se numără printre cei 70 de pionieri ai internetului care se opun proiectului legislativ. El este de părere că acesta va transforma internetul dintr-o platformă deschisă într-o unealtă pentru „control şi supraveghere automată”.
Cel mai disputat este articolul 11 - care prevede ca ziarele, revistele şi agenţiile de presă să fie plătite de companiile de internet care publică extrase din munca acestora.
Un alt articol contestat este al 13-lea - care face platforme ca YouTube răspunzătoare pentru materiale cu drepturi de autor, fiindu-le solicitată încheierea unui acord cu deţinătorii drepturilor pentru muzică şi filme.
Reprezentanţi ai industriei muzicale susţin că evoluţia unor giganţi ai internetului a creat „o prăpastie de valoare”, care îi afectează pe cei care încearcă să pătrundă în industrie.
YouTube plăteşte companii din industria muzicală de 20 de ori mai puţin decât un „serviciu licenţiat echitabil” ca Spotify, potrivit International Federation of the Phonographic Industry.
Pierderile artiştilor din cauza YouTube sunt, aparent, de 1,8 miliarde de utilizatori lunar.
Platformele cunoscute la Bruxelles sub numele „Gafa” (Google, Apple, Facebook, Amazon) insistă că nu se opun reformei legii drepturilor de autor, însă afirmă că aceste planuri vor distruge internetul prin cerinţa de a avea filtre pentru verificarea încălcărilor drepturilor de autor.
„Singurul mod de a scana platformele în mod continuu este să avem filtre. Nu există un alt mod”, a spus Siada El Ramly, director general al EDiMA, grup din Bruxelles care reprezintă Facebook, Google şi alte platforme. Ea a mai spus că filtrele „nu vor putea diferenţia dacă este vorba despre o companie sau un individ care încarcă conţinutul... nu este infailibil şi vor fi făcute greşeli”.
În plus, reprezentanţii platformelor obiectează şi cu privire la costurile implementării unor astfel de filtre. YouTube a cheltuit deja 60 de milioane de dolari pentru un sistem de indentificare a conţinutului, a mai spus El Ramly.
Voss, care este însărcinat cu prezentarea documentului în Parlamentul European, a afirmat că îi este cunoscută această poveste. „Am mai avut această problemă cu băncile, cu industria telecomunicaţiilor, iar acum cu giganţii internetului: că această ordonanţă dată de legislatorii UE va duce la ceva catastrofic. Nu vom distruge internetul”, a spus el.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
