Cinci capodopere ale artei universale vor putea fi admirate pentru scurt timp la Art Safari, în expoziţia „Brukenthal Exclusive”. Operele de artă provin din patrimoniul Muzeului Naţional Brukenthal şi sunt cele mai valoroase lucrări din România (asigurate în Anglia la 75 de milioane de euro).
Cele cinci opere, care au fost aduse de la Sibiu, sunt: „Omul cu tichie albastră”, de Jan van Eyck, „Portret de bărbat citind” şi „Portret de femeie rugându-se”, de Hans Memling, „Ecce Homo”, de Tiţian, şi „Cap de copil”, de Paolo Veronese.
Celebra pictură „Omul cu tichie albastră”, c. 1430, de Jan van Eyck (1390-1441) este o raritate: doar 20 de picturi ale artistului flamand sunt cunoscute în toată lumea, iar aceasta este singura din România.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Vedeta marelui furt de la Brukenthal din 1968, Opera „Ecce Homo” de Tiţian, recuperată abia după 30 de ani de Interpol, poate fi văzută la Palatul Dacia-România.
„În perioada comunistă, aceste lucrări erau recunoscute drept 'capodoperele capodoperelor', pentru că erau şi sunt unice, pentru că valoarea de asigurare este foarte mare şi este normal să fie aşa. Avem o expoziţie cu cinci lucrări, o parte din piesele de rezistenţă, pentru că Muzeul Naţional Brukenthal mai are câteva lucrări în exclusivitate (...), însă ne-am focalizat pe acestea cinci. Puteam veni cu toate cele 40, dar valoarea de asigurare era foarte mare şi deschideam o expoziţie pentru cinci minute", a spus Alexandru Chituţă în conferinţă de presă. El a subliniat că Muzeul Naţional Brukenthal „se poate lăuda că are cea mai importantă colecţie de pictură flamandă şi olandeză, de la Viena până la Sankt Petersburg”.
Toate lucrările de artă din expoziţia temporară au fost restaurate şi sunt expuse fiind asigurate de protecţii speciale, camere video şi de un paznic.
Asigurările operelor de artă, prea scumpe pentru România
În ceea ce priveşte asigurarea operelor, Ioana Ciocan, director general Art Safari, a precizat: „A fost, ca de fiecare dată, extrem de complicat să le asigurăm şi am fost nevoiţi să le asigurăm în afara graniţelor României. Sunt asigurate în Anglia, pentru că valoarea de asigurare, 75 de milioane de euro, nu poate fi suportată de brokerii locali. În continuare România asigură prea puţin, pentru că facem prea puţine expoziţii. Cu toate că pare că se întâmplă multe lucruri, în continuare sunt prea puţine. Picturile au nevoie de pază şi transport specializat, care este asigurat de Jandarmeria Română şi Orbit Fine Art Transport, dar şi de acordul Ministerului Culturii pentru a călători de la Sibiu”.
Operele de artă sunt asigurate în funcţie de valoare, mărime, perioadă de timp de expunere, raritate.
„Am încercat să asigurăm în România şi John Constable, şi pe acestea, şi pe cele din următoarea expoziţie din sezonul 12, care vine de la National Portrait Gallery… Ei vor să asigure, dar fiind foarte puţine proiecte de artă cu valori foarte mari - 50, 100, 200 de milioane de euro - este foarte dificil pentru asigurator să ofere toate sumele astea. Aşa că trebuie să apelăm la asiguratori externi. Ei sunt foarte obişnuiţi, pentru că ei asigură 20 de expoziţii pe lună, iar noi, ca ţară, facem una pe an”, a mai spus Ioana Ciocan, precizând în acest context că, de exemplu, o lucrare de Brâncuşi este „asigurată la oră”.
Alexandru Chituţă a spus că această expoziţie „este singura şi cea mai importantă pe care Muzeul Naţional Brukenthal, de 206 ani de când este deschis, a putut s-o organizeze pe teritoriul României".
Ioana Ciocan a explicat şi de ce tabloul „Omul cu tichie albastră” este de mici dimensiuni. „Lucrările din această perioadă sunt foarte mici, pentru că ele se făceau pentru a călători. Dacă lucrările călătoreau şi înfrumuseţau casele la 1400, acest lucru trebuie să se întâmple şi acum, în 2023. Cea mai valoroasă lucrare, cea semnată de Van Eyck, realizată în 1430, este specială pentru că în întreaga lume există doar 20 de lucrări autentificate de Van Eyck. Despre ea se ştie că a fost făcută ca un fel de postare pe Instagram, să fie trimisă către viitoarea soţie. Bărbatul este cu mâna întinsă în care îi arată inelul, este o cerere în căsătorie, şi este foarte atent la răspunsul ei, pentru că urechea stângă este în prim-plan şi ascultă dacă frumoasa tânără o să-i accepte cererea în căsătorie”.
Jan van Eyck (cca. 1390-1441), „Omul cu tichie albastră”
Părintele Renaşterii nordice şi primul dintre marii portretişti ai Europei, Jan van Eyck este unul dintre cei mai mari artişti ai lumii. Lucrarea „Omul cu tichie albastră” este singura creată de artistul flamand aflată în România şi una dintre cele 20 de lucrări care i-au fost atribuite la nivel mondial.
Opera, pictată în jurul anului 1430, a fost achiziţionată în secolul XVIII de baronul Samuel von Brukenthal. Baronul Brukenthal a cumpărat „Omul cu tichie albastră”' de Jan van Eyck, piesa de rezistenţă a expoziţiei, crezând că este de Albrecht Dürer, a spus Alexandru Chituţă, din cauza monogramei AD ce poate fi văzută în colţul din stânga sus. S-a dovedit însă că monograma şi anul pictării sunt elemente adăugate portretului mai târziu, în secolul XVIII, probabil datorită cotei de piaţă ridicate pe care Dürer o avea în epocă.
Această lucrare se înscrie în seria picturilor celebre ale artistului, precum „Bărbatul cu turban roşu”, considerată a fi un autoportret şi aflată la National Portrait Gallery din Londra, sau “Bărbatul cu inel”, aflată la Kunsthistorisches Museum din Viena.
Tiziano Vecellio / Tiţian (1488/90-1576), „Ecce Homo / Iată omul!”
A trăit aproape nouăzeci de ani şi a cret până în ultimele zile. Caracterul extraordinar al vieţii şi operei lui Tiţian i-a determinat pe contemporanii săi să îl considere „un soare între alte stele”, făcând aluzie la un vers din Divina Comedie a lui Dante (Paradisul, cântul 33).
În Ecce Homo, Tiţian exploatează o temă rară în pictura italiană a secolului al XVI-lea. Lucrarea i-a fost comandată în 1543 de către omul de afaceri flamand Giovanni d’Anna (van Haanen). O versiune a acestei lucrări, realizată ulterior în 1548, este expusă în Muzeul Prado, Madrid. Opera de artă a făcut obiectul marelui furt de la Brukenthal, din 1968. A fost recuperată de Interpol după 30 de ani.
Paolo Veronese (1528-1588), „Cap de copil”
Marele artist renascentist a pictat lucrări de foarte mari dimensiuni, cu subiecte istorice, religioase şi mitologice, majoritatea păstrate în clădirile pentru care au fost create. Muzeele deţin de regulă doar portrete. Micuţul portret din colecţia Brukenthal reprezintă o etapă a procesului de creaţie al portretului politicianului Iseppo da Porto şi al fiului său Adriano, comandat pentru Palazzo Porto din Vicenza. Versiunea finală a lucrării este expusă în prezent în Galeria Uffizi din Florenţa. Capul de copil este pictat realist, fără intervenţii şi consideraţii personale asupra subiectului şi ne îngăduie să descifrăm personalitatea celui care a pozat tăcut, cu ochi iscoditori, interogativi, cu trăsături destinse de o uşoară mirare, specifică vârstei.
Hans Memling (1430/33-1494), „Portret de bărbat citind” şi „Portret de femeie rugându-se”
Hans Memling a fost cel mai popular pictor olandez al vremii sale. S-a specializat în lucrări cu tematică religioasă; de asemenea, a inovat introducând peisajul în planul îndepărtat al compoziţiei portretelor. Cele două portrete pandant din colecţia Muzeului Brukenthal înfăţişează un cuplu matur, redat în stilul specific şcolii flamande. Atitudinea pioasă corespunde momentului lecturii; bărbatul ţine în mâini o carte de rugăciuni şi este reprezentat alături de fiul său; în spatele femeii se află un căţeluş, element inclus în compoziţiile vremii ca simbol al fidelităţii.
Expoziţia „Brukenthal Exclusive” are loc între 20 şi 30 aprilie, de joi până duminică, la Art Safari, Lipscani 18-20.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
