Imagini spectaculoase, ce prezintă o coliziune dramatică şi violentă între două stele tinere, care a dus la distrugerea unei ”creşe stelare” din constelaţia Orion, au fost captate de oamenii de ştiinţă cu ajutorul telescopului ALMA (Atacama Large Millimeter/submillimetre Array) din nordul statului Chile, informează BBC.
Localizat în constelaţia Orion, acel eveniment exploziv s-a produs în urmă cu aproximativ 500 de ani şi a difuzat fluxuri uriaşe de praf şi gaze cosmice în spaţiul interstelar.
Potrivit oamenilor de ştiinţă, coliziunea a generat o cantitate de energie echivalentă cu aceea pe care Soarele o emite într-o perioadă de 10 milioane de ani.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Detaliile acestui studiu au fost publicate în revista Astrophysical Journal.
Exploziile uriaşe care au loc în spaţiu sunt în general asociate cu supernovele, care apar în momentul morţii unor stele gigantice şi străvechi.
Noile imagini suprinse de telescopul ALMA arată însă o explozie care s-a produs la cealaltă extremitate asociată duratei de viaţă a unei stele - perioada de ”copilărie” a unui astru.
Stelele se nasc atunci când un nor uriaş de gaze începe să se prăbuşească sub propria gravitaţie. La o distanţă de aproximativ 1.500 de ani-lumină faţă de Terra, mai multe stele foarte tinere au început să se formeze, într-o regiune denumită Norul Molecular Orion 1 (OMC-1).
Gravitaţia a atras aceste proto-stele mai aproape unele de altele, cu o viteză tot mai mare, în urmă cu aproximativ 500 de ani, iar două dintre ele s-au ciocnit, declanşând o explozie extrem de puternică. În urma ei, gaze şi praf cosmic au fost expulzate în spaţiul interstelar cu viteze de peste 150 de kilometri pe secundă.
În 2009, oamenii de ştiinţă au detectat primele semnale ale acelei explozii de proporţii. Folosind telescopul ALMA din nordul statului Chile, astronomii au putut să ”vizioneze” acel eveniment cu ajutorul unor imagini spectaculoase, realizate cu rezoluţie înaltă.
”Ceea ce vedem în acea creşă stelară, altădată calmă, a fost o versiune cosmică a focurilor de artificii de pe 4 iulie (Ziua naţională a Statelor Unite, n.r.), cu fluxuri uriaşe de gaz şi praf îndreptându-se în toate direcţiile”, a explicat profesorul John Bally de la Universitatea Colorado, coordonatorul studiului.
Cercetătorii au descoperit şi o serie de detalii noi despre structura acelor fluxuri ce au fost ejectate după explozie pe o distanţă de aproape un an-lumină.
Oamenii de ştiinţă au aflat în acest fel mai multe lucruri despre deplasarea la viteză înaltă a moleculelor de monoxid de carbon în interiorul fluxurilor gazoase uriaşe. Descoperirea ar putea să îi ajute şi să înţeleagă mai bine procesul de formare a stelelor.
Autorii studiului sunt de părere că exploziile de acest tip au cel mai probabil efecte pe termen scurt, întrucât rămăşiţele evenimentului - gazele şi praful stelar fotografiate de ALMA - rezistă grupate în spaţiu timp de doar câteva secole după coliziunea dintre două proto-stele.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
