Brâncuşi nu poate fi prezentat cronologic iar expoziţia care îi este dedicată la Festivalul Europalia din Belgia reprezintă o lecţie pedagogică despre demersul lui artistic, spune Doina Lemny, doctor în istoria artei şi curator al prezentării de la Palatul Bozar, într-un interviu acordat News.ro la Bruxelles.
România are statut de invitat de onoare la cel mai important festival al artelor din Belgia, Europalia (octombrie 2019 - ianuarie 2020) iar evenimentul major este îi dedicat sculptorului de la Hobiţa.
Tate Gallery din Londra, Muzeul Rodin şi Centrul Pompidou din Franţa, Muzeul Hirshhorn din Washington şi Muzeul Guggenheim din New York vor împrumuta opere de Brâncuşi pentru retrospectiva care îi va fi dedicată pentru prima dată în Belgia.
Prezentăm integral interviul acordat de Doina Lemny, muzeograf-cercetător la Muzeul Naţional de Artă Modernă, Centrul Pompidou din Paris
Reporter: Ce vom vedea în această expoziţie şi ce ne va spune ea despre Brâncuşi?
Doina Lemny: Am reuşit să regrupăm opere esenţiale pentru a marca aceşti paşi pe care Brâncuşi i-a făcut pentru „sublimarea formei” - înseamnă drumul pe care el l-a parcurs de la figurativ la limita abstracţiunii, la această simplificare până la abstracţiune. Brâncuşi nu este un sculptor abstract. Interesul nostru este să arătăm esenţialul lucrului lui Brâncuşi. Ceea ce va fi iarăşi foarte frumos în expoziţie, şi pot să o garantez fără să mai aştept răspunsuri, va fi sala cea mai mare care încearcă să sugereze ambianţa atelierului, cu prietenii care veneau, nu sunt numai aspecte de la serate, şi aceasta este important pentru că Brâncuşi era un monden, era prieten cu cei mai modernişti artişti, cu Duchamp, care l-a lansat în Statele Unite, cu Francis Picabia, Fernand Léger, Tristan Tzara. Deci, este important să arătăm această ambianţă care se crease la atelier. Plus, dansatoarele, printre care Lizica Codreanu a noastră, pe care Brâncuşi a fotografiat-o îmbrăcată într-un costum confecţionat de el, reprezentând-o în timp ce dansa după „Gymnopediile” lui Erik Saţie, alt mare prieten al său. După care, câteva opere care să puncteze simbolurile creaţiei lui. Şi încheiem cu ansamblul de la Târgu-Jiu, pentru că este singura realizare pe care Brâncuşi şi-a dorit să o instaleze în aer liber. Este o reuşită şi inginerească, şi artistică, şi urbanistică.
Reporter: Câte lucrări vor fi prezente în expoziţie şi de unde provin acestea?
D.L.: În jur de 30 de sculpturi esenţiale, plus fotografii care sunt de asemenea opere importante, guaşe, desene de Brâncuşi care nu au fost văzute niciodată, ceea ce este foarte important, obiecte şi opere ale artiştilor care au fost în contact cu artistul: de Modigliani, de Duchamp, de Gaugain, de Léger... Va fi o expoziţie reprezentativă pentru Brâncuşi.
Reporter: Va fi şi un catalog?
D.L.: Va fi, de asemenea, însoţită de un catalog, pe care îl realizăm cu o editură belgiană. Am vrea să fie un catalog de referinţă pentru Brâncuşi, în care eu am adunat câteva contribuţii de bază, printre care Cristian Velescu, profesor de la Universitatea de Arte din Bucureşti, pentru că este cel mai bun cunoscător al avangardei româneşti, de altminteri, textul lui este despre avangarda românească şi Brâncuşi, Ileana Pârvu, istoric de artă care este profesoară la Universitatea din Geneva şi care ne-a scris două texte, avem colaborări cu Friedrich Teja Bach, Paula Mola şi o curatoare de la Muzeul Rodin, pentru că acesta ne împrumută lucrări. Sunt în catalog contribuţii destul de importante.
Reporter: În afară de Muzeul Rodin, de la ce muzee vor mai fi împrumutate lucrări?
D.L.: Cele mai importante: în primul rând, România ne-a dat de la Muzeul Naţional de Artă şi avem lucrările pe care le-am cerut, de asemenea avem lucrări de la Muzeul din Craiova, documente de la Biblioteca Academiei din Bucureşti. Din străinătate: Centrul Pompidou ne oferă mai multe capodopere printre care „Leda”, iar Tate Gallery din Londra a acceptat să ne împrumute trei opere extraordinare, între care „Măiastra”. Este unică şi au acceptat să ne-o dea, vă pot spune că nu mă aşteptam. Opere vin din alte câteva muzee din Europa, din America - de la Muzeul Hirshhorn (Washington) - şi sperăm să avem şi două opere de la Muzeul Guggenheim din New York.
Reporter: Cum aţi imaginat aşezarea operelor în expoziţie?
D.L.: Am făcut un concept pe secvenţe. Mie îmi place foarte mult să fiu pedagog în ceea ce explic pentru că altfel publicul nu înţelege. Toată lumea are impresia că ştie Brâncuşi. Nu este aşa. Am încercat să fac ordine în această învălmăşeală, mai ales că Brâncuşi nu poate fi prezentat cronologic. El a lucrat în serii care s-au dezvoltat paralel. Este foarte greu de făcut o expoziţie Brâncuşi şi ceea ce am încercat eu a fost să demonstrez că lucrând în acest paralelism el a dezvoltat aceste serii până la sublimarea formei, o lecţie pedagogică despre demersul lui artistic.
Astfel, o primă secvenţă este o introducere în personalitatea artistului, aşa cum ar fi dorit el să rămână în posteritate, şi pe care a realizat-o prin autoportretul fotografic.
O a doua secvenţă aduce în lumină formaţia sa artistică la Şcoală de Arte Frumoase din Bucureşti pe care o va continua la Paris cu opere ce amintesc de această formare academică: busturi sculptate după model, precum „Cap de copil”, „Orgoliul”, „Supliciul”. Cu acestea, el intră în dialog cu artiştii din Paris precum italianul Medardo Rosso şi mai ales cu figura dominantă a artei la început de secol XX, Auguste Rodin. Opere ca „Somnul” sau „Rugăciune” vin să aducă o notă de modernitate operelor purtând acelaşi nume, realizate de maestrul de la Meudon.
Şi, cum am mai spus, un spaţiu generos în expoziţie va fi rezervat Atelierului său din Impasse Ronsin, locul în care a trăit, în care a lucrat şi pe care l-a transformat treptat în propriul muzeu.
Când va fi deschisă expoziţia „Brâncuşi”?
D.L.: Deschiderea oficială va avea loc la 1 octombrie, la Palatul Bozar din Bruxelles, în prezenţa preşedintelui României, Klaus Iohannis, în prezenţa regelui şi a reginei Belgiei, iar pe 2 octombrie deschiderea pentru public.
Expoziţia va fi deschisă până pe 12 ianuarie. Nu se poate mai mult din cauza pieselor pentru că fotografiile şi desenele nu pot fi expuse mai mult de trei luni.
Reporter: A fost anunţată expoziţia „Brâncuşi”. Critica de specialitate cum aşteaptă acest eveniment?
D.L.: Bănuiesc că va fi destul de bine primită. Personal, am primit deja cereri pentru prezentarea lui Brâncuşi din partea unor asociaţii din Belgia, din Franţa, pentru a veni la atelier să le prezint Brâncuşi. Este deja forfotă în jurul acestei expoziţii. Să sperăm că se perpetuează.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
