Deşi războiul dintre Israel şi Hamas se află în centrul Eurovision 2024, organizatorii doresc să se asigure că acesta nu interferează cu concursul. The New York Times a relatat joi că doar steagurile celor 37 de ţări participante vor fi permise la eveniment, care va avea loc săptămâna viitoare la Malmö, în Suedia. Aceasta include steagul israelian, dar exclude steagul palestinian.
Această regulă rămâne neschimbată faţă de anul trecut, când steagurile palestiniene au fost de facto interzise.
Marea finală a acestei a 68-a ediţii va avea loc pe 11 mai, după două semifinale, în 7 şi 9 mai. Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune (EBU), care se ocupă de concurs, a declarat presei americane că singurele steaguri, altele decât cele ale ţărilor participante, care vor fi permise vor fi steagurile LGBT.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
În plus, EBU îşi rezervă dreptul "de a confisca toate celelalte steaguri, precum şi simbolurile, îmbrăcămintea, accesoriile sau semnele care vor fi folosite cu scopul probabil de a instrumentaliza programul", a declarat pentru Associated Press Michelle Roverelli, directorul de comunicare al UBU.
"Aceleaşi reguli ca şi anul trecut"
În fiecare an, organizatorii programului insistă asupra caracterului apolitic al competiţiei, una dintre valorile fondatoare ale acestui concurs lansat în 1956. De fapt, regulile privind steagurile "sunt aceleaşi ca anul trecut", a declarat Martin Österdahl, supervizorul executiv al show-ului TV, pentru presa suedeză TT. "Nu există nicio schimbare".
Sophia Ahlin, şefa fan clubului suedez al Eurovision, confirmă pentru The New York Times că nu există "nimic neobişnuit" în legătură cu faptul că sunt permise doar steagurile ţărilor concurente.
În 2019, care a avut loc la Tel Aviv, grupul islandez Hatari a fluturat bannere în culorile Palestinei în timpul finalei, în ciuda interdicţiei. Invocând regula competiţiei conform căreia "radiodifuzorii participanţi" trebuie "să se asigure că această competiţie nu este în niciun fel politizată sau instrumentalizată", EBU a sancţionat Islanda.
Războiul dintre Israel şi Hamas a început la 7 octombrie, când organizaţia teroristă Hamas a intrat pe teritoriul israelian, ucigând 1.170 de persoane şi luând aproximativ 240 de ostatici în Gaza.
Ca represalii, Israelul a lansat o ripostă extrem de dură în Gaza, în urma căreia au murit peste 34.000 de persoane, potrivit cifrelor Ministerului Sănătăţii din Hamas. Aproximativ 130 de ostatici israelieni sunt încă reţinuţi în Gaza.
În acest climat de tensiune, numeroase voci s-au ridicat din decembrie pentru a cere organizatorilor Eurovisionului să excludă Israelul, reprezentat anul acesta de cântăreaţa Eden Golan şi de cântecul său "Hurricane".
Apelurile la boicot, atât din partea artiştilor, cât şi a internauţilor, s-au înmulţit în ultimele luni, bazându-se în special pe excluderea Rusiei în urma invaziei sale în Ucraina în 2021. În februarie anul trecut, EBU a exclus definitiv posibilitatea excluderii Israelului, argumentând că "în cazul Rusiei, radiodifuzorii ruşi au fost suspendaţi din EBU din cauza neîndeplinirii persistente a obligaţiilor de membru şi pentru încălcarea valorilor serviciului public".
În faţa nemulţumirilor continue, EBU a declarat într-un comunicat de presă că este un "apărător al libertăţii de exprimare" şi că "susţine dreptul celor care doresc să manifesteze paşnic" în faţa arenei din Malmö.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
