Coiful de aur de la Coţofeneşti, tezaurele getice de la Stânceşti, Agighiol, Peretu, tezaurul princiar getic de la Cucuteni-Băiceni, inventarul mormântului unei căpetenii getice de la Popeşti, tezaurele de argint dacice de la Sâncrăieni, Herăstrău, Senereuş, Vedea, două tezaure necunoscute din S-V României, inscripţii menţionând regii daci Tiamarkos, Burebista şi Decebal, portrete imperiale ale lui Traian, Antoninus Pius, Marcus Aurelius, Traianus Decius, tezaure sarmatice din judeţul Buzău şi Smârdan, tezaurele de la Pietroasele, Apahida şi Histria (din epoca migraţiilor), aflate în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României, vor fi prezentate, de joi, în expoziţia „Dacia. Ultima frontieră a romanităţii”.
Vernisajul va avea loc joi, începând cu ora 17.00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti.
Expoziţia, organizată cu sprijinul a 45 de instituţii muzeale din România şi Republica Moldova, are la bază conceptul expoziţional materializat într-un proiect de mare succes, „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane”, realizat, în anul 2021, la prestigiosul Muzeu Naţional de Arheologie din Madrid.
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
20 noiembrie - Eveniment News.ro - Orașul meu - Acasă și la birou
La eveniment vor fi prezenţi consilierul prezidenţial Sergiu Nistor, ministrul Culturii Lucian Romaşcanu, directorul MNIR dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul general al Muzeului Naţional de Arheologie din Madrid Andrés Carretero Pérez, directorul general al Muzeului Naţional Roman, Stéphane Verger, şi Carlos Barrot, arhitectul care a proiectat expoziţia.
Potrivit MNIR, „aceasta nu este o simplă expoziţie despre geto-daci şi lumea lor, sau doar despre o istorie timpurie a acestui colţ de lume, ci şi despre zorii culturii şi civilizaţiei europene, despre unicitate, dar şi despre contopirea civilizaţiilor, despre aspectul local, despre o lume mult mai interconectată decât ne-o imaginăm astăzi. Nu în ultimul rând, este cea mai mare expoziţie sintetică dedicată civilizaţiei geţilor şi dacilor, a celei romane precum şi a celor ale primilor migratori în acest spaţiu, organizată în ultimii 25 de ani, printr-un efort a 45 de instituţii muzeale din România şi Republica Moldova, proiect coordonat de Muzeul Naţional de Istorie a României”.
Expoziţia este structurată cronologic pe şase teme generice:
- Etapa finală a primei epoci a fierului şi conexiunile localnicilor cu lumea sciticăꓽ sunt prezentate piese de ceramică, arme şi podoabe, specifice culturilor hallstattiene târzii;
- Terra Dacorumꓽ este dedicată civilizaţiilor antice care s-au dezvoltat pe teritoriul României în cea de-a doua epocă a fierului – La Tène. Rolul central îi revine civilizaţiei dezvoltate de geto-daci, în spaţiul definit de ţărmul vestic al Mării Negre, bazinul Carpatic şi fluviul Dunărea;
- Pax Romanaꓽ îşi propune să ofere vizitatorului o imagine sintetică a modului de viaţă roman în spaţiul provinciilor Dacia şi Moesia Inferior, cu sublinierea aspectelor particulare, specifice zonei;
- La porţile Imperiuluiꓽ este dedicată comunităţilor din spaţiul locuit anterior de geto-daci, transformărilor pe care acestea le suferă în contextul noilor realităţi generate de prezenţa imperiului şi de convieţuirea dacilor liberi cu triburile germanice şi sarmatice aşezate aici în primele trei secole ale erei creştine;
- Construind Terra Christianaꓽ perioada secolelor IV - VII p. Chr. este caracterizată de trei jaloane istorice determinante pentru acest spaţiu: retragerea armatei şi a administraţiei din Provincia Dacia, pătrunderea creştinismului şi marile migraţii;
- „Barbarii” şi Imperiul - Transformarea lumii romane - cotidian şi conflictꓽ răsfoind scrierile Antichităţii Târzii despre Dacia se conturează percepţia Dunării ca o frontieră politică şi simbolică, unul dintre principalele repere ale iniţiativelor politice ale Imperiului sau ale unor populaţii în migraţie. În acelaşi timp, în cursul secolelor IV-VII, spaţiul de la nordul Dunării de Jos a fost şi o zonă a continuităţii civilizaţiei romane provinciale şi de sinteză culturală a moştenirii acesteia cu culturile diferitelor populaţii migratoare germanice, iraniene, slave sau de sorginte central asiatică.
Din colecţiile muzeelor partenere vor fi expuse: tezaure datând din epoca migraţiilor descoperite în mormintele unor principese, la Cluj-Polus şi Turda (din patrimoniul Muzeului Naţional al Transilvaniei şi Muzeul de Istorie Turda), depozitul de arme şi obiecte de bronz greceşti de la Olăneşti, precum şi piese de aur din mormintele unei principese sarmate de la Mocra, Republica Moldova, din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei din Chişinău, vase din ceramică, arme, unelte şi podoabe din metale comune care ilustrează evoluţia civilizaţiilor care s-au succedat în spaţiul de la nord de Dunăre în perioada cuprinsă între sec. VII î.e.n. şi sfârşitul sec. VII d. Hr.
Firul călăuzitor al expoziţiei este acela al împletirii şi influenţării reciproce a civilizaţiilor, al transformărilor profunde, al frământărilor de creaţie şi adaptare ce au ca finalitate crearea unei identităţi culturale, pe un traseu temporal care durează de la sfârşitul primei epoci a fierului până la zorii actualei civilizaţiei europene, într-un spaţiu perceput de contemporanii frământatului mileniu întunecat al migraţiilor, ca „Ultima frontieră a romanităţii”, locul unde temelia lingvistică pusă de limba latină şi numele romanilor au supravieţuit, în ciuda tuturor vicisitudinilor, până azi.
Expoziţia va fi deschisă până în luna martie a anului 2023 şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică.
Proiectul expoziţional a fost conceput şi coordonat de Muzeul Naţional de Istorie a României, sub egida Ministerului Culturii, realizat în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei - Chişinău, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei - Cluj Napoca, Complexul Muzeal Naţional Moldova - Iaşi, Complexul Muzeal Naţional Neamţ - Piatra Neamţ, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” - Bacău, Complexul Muzeal Bistriţa Năsăud - Bistriţa, Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” - Târgovişte, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” - Bucureşti, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Simion Gavrilă” - Tulcea, Muzeul Brăilei „Regele Carol I” - Brăila, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane - Deva, Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa - Olteniţa, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova - Ploieşti, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş - Baia Mare, Muzeul Naţional al Unirii - Alba Iulia, Muzeul Judeţean de Istorie „Paul Păltânea” - Galaţi, Muzeul Judeţean Argeş - Piteşti, Muzeul Judeţean Botoşani, Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, Muzeul Judeţean Buzău, Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” - Târgu Jiu, Muzeul Judeţean Ialomiţa - Slobozia, Muzeul Judeţean Mureş - Târgu Mureş, Muzeul Judeţean Olt - Slatina, Muzeul Judeţean Satu Mare, Muzeul Judeţean Teleorman - Alexandria, Muzeul Judeţean Vâlcea „Aurelian Sacerdoţeanu” - Râmnicu Vâlcea, Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” - Vaslui, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Municipal Carei, Muzeul Naţional al Banatului - Timişoara, Muzeul Naţional al Bucovinei - Suceava, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie - Constanţa, Muzeul Olteniei - Craiova, Muzeul Regiunii Porţilor de Fier - Drobeta-Turnu Severin, Muzeul Romanaţiului - Caracal, Muzeul Ţării Crişurilor - Oradea, Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat” - Făgăraş, Muzeul „Vasile Pârvan” - Bârlad, Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” - Tecuci, Muzeul de Istorie Turda, Muzeul de Istorie Roman, şi Muzeul de Istorie „Petre Voivozeanu” - Roşiori de Vede.
Aceasta este realizată cu sprijinul Fundaţiei „Prietenii Muzeului de Istorie a României” recent înfiinţată.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
