Albumul monografic „Ioana Grigorescu - The Path of Sincerity”, de Alexandru Panaitescu, a fost lansat, miercuri, la standul Institutului Cultural Român din cadrul Salonului Internaţional de Carte Bookfest. Lucrarea a fost publicată la editura ICR în limba engleză, după ce a apărut în 2018 în limba română, la aceeaşi editură.
Volumul aduce în atenţia publicului internaţional viaţa şi opera Ioanei Grigorescu (1915 - 2006), una dintre cele mai importante personalităţi din arhitectura românească a secolului XX.
„Personalitatea Ioanei Grigorescu este una foarte importantă, care merită să fie cunoscută mai bine în România. Este un pas important spre a o putea prezenta şi pe plan internaţional. O mare parte din activitatea Ioanei Grigorescu este prezentată şi aici prin legătura pe care a avut-o cu regiunea Moldovei, în special cu Suceava. Cred că sunt foarte multe elemente pe care le putem evoca dar şi pe care le putem gândi ca viitoare iniţiative transdisciplinare privind activitatea ei de-a lungul timpului”, a spus Liviu Jicman, preşedintele ICR, care a precizat că albumul va fi prezentat în lume prin intermediul reprezentanţelor ICR din străinătate.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
La evenimentul de lansare, prezentat de directoarea Centrului Naţional al Cărţii, Oana Boca Stănescu, autorul Alexandru Panaitescu a precizat că rezultatul muncii sale a avut la bază o documentare riguroasă despre viaţa şi opera arhitectei Ioana Grigorescu.
Potrivit acestuia, lucrarea se adresează în primul rând unui public mai larg, arhitecţilor, studenţilor, intelectualilor avizaţi, nu neapărat specialiştilor în domeniul restaurărilor, cu toate că şi aceştia vor găsi informaţii inedite şi utile, bazate în cea mai mare măsură pe arhiva Ioana Grigorescu de la Uniunea Arhitecţilor din România (UAR).
Volumul cuprinde prezentarea principalelor lucrări de restaurare cu comentarii istorico-arhitecturale, ilustrate cu desene, schiţe sau planşe din proiectele Ioanei Grigorescu,, dar şi fotografii, atât de epocă (anterioare restaurării făcute de arhitectă), sau/şi recente.
Ioana Grigorescu (4 martie 1915 - 13 noiembrie 2006) a absolvit în 1941 Facultatea de Arhitectură, iar în 1947 a obţinut diploma de arhitect cu calificativul „magna cum laudae” acordat pentru un proiect având ca temă o şcoală de arhitectură şi urbanism, realizată într-un registru modern, de avangardă la vremea respectivă. Din 1955 se dedică activităţii de conservare şi restaurare a monumentelor istorice, afirmându-se în scurtă vreme ca una dintre personalităţile prestigioase din domeniu, reuşind cu rafinament artistic şi abilitate profesională să îmbine tradiţia cu modernitatea.
Prin proiectele de restaurare pe care le-a elaborat şi a căror execuţie a urmărit-o consecvent în deceniul 1960-1970, arh. Ioana Grigorescu a reuşit să redea strălucirea iniţială mai multor monumente istorice de prim rang, cu precădere din Bucovina. În acest sens, trebuie menţionate ansamblurile mănăstireşti de la Dragomirna şi Suceviţa, ale căror soluţii de restaurare aplicate de Ioana Grigorescu sunt apreciate ca fiind capodopere ale carierei sale. Alături de acestea se înscriu şi lucrările de restaurare concepute pentru mănăstirile Humor (biserica şi Turnul Vasile Lupu), Putna (biserica, Turnul Tezaur), Voroneţ (biserica şi casa custodelui), trei turnuri la Mănăstirea Slatina, turnurile clopotniţă şi Turnul Mitrofanei, precum şi chiliile la Mănăstirea Secu, Casa Dosoftei din Iaşi ş.a. O lucrare tot de referinţă, dar mai puţin cunoscută, este incinta de chilii de la Mănăstirea Dealu de lângă Târgovişte.
Între evenimentele care vor mai avea loc la standul ICR va fi şi prezentarea volumului „Tracing Memory”, de Vlad Basarab, care documentează un proiect cultural amplu - cuprinzând instalaţii, sculptură, video, performance - derulat în ultimii ani de artist în diverse spaţii (Creative Arts Center, West Virginia University; Warwick Arts Centre; centre de artă contemporană din Berlin, Varna, Colorado, New York ş.a.). Lucrarea sintetizează nevoia umană de a salva trecutul printr-o accesare non-arhivistică, reluând problematica metodelor tradiţionale de conservare şi de transformare a memoriei colective.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
