Locuitorii Sibiului au protestat 669 de zile, tăcut, timp de 15 minute, în faţa sediului PSD din Sibiu, în ceea ce s-a numit mişcarea unui consens - „Vă vedem!” - protest apărut ca semnal de alarmă faţă de ameninţarea legilor justiţiei din 2017 care ar fi deraiat România de la traiectoria ei europeană, aşa cum spun protagoniştii filmului documentar „Think Freedom: The Catalyst” (16 min.), regizat de Anna Stoeva, film prezentat la Astra Festival. Faptul că protestele de atunci au reuşit să respingă legile justiţiei susţinute de Liviu Dragnea şi că preşedintele Klaus Iohannis a readus PSD la guvernare, „trădând spiritul” acelor proteste a fost discutat după proiecţie.
Unul dintre protestatari a fost scriitorul Radu Vancu. Cinci ani mai târziu, liderii manifestaţiei se confruntă cu îndoielile şi dezamăgirea, căci democraţia locală e încă departe de idealul pentru care s-au zbătut. Şi totuşi, unul dintre cei care cred că protestul a avut efect este chiar Radu Vancu.
Smaranda Bălan, Ciprian Ciocan, Radu Vancu şi Dan Perjovschi sunt membri ai mişcării de protest şi personaje în acest film care vorbesc fiecare despre ce cred referitor la succesul acestei mişcări.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Potrivit unui studiu al Universităţii Harvard, „mişcările de protest de astăzi sunt mai degrabă sortite eşecului decât erau din 1930 încoace”. Datele arată că unu din şase proteste are succes.
„Cred că nu au fost 669 de zile de consens. România avea deja un deceniu de proteste, dacă numărăm şi Piaţa Universităţii şi anii 90, mai bine de două decenii de proteste cu un hiatus între ele, în care ne-am antrenat spiritul comunitar, am învăţat cum să găsim lucruri care ne unesc mai degrabă decât cele care ne separă. Cumva, succesul mişcării de la Sibiu a venit de aici, din faptul că am ştiut să construim continuitate”, a spus scriitorul Radu Vancu la finalul proiecţiei.
Forţa mişcării a constat în faptul că numeni nu a fost personaj principal, ci „toţi am fost o forţă”, spune scriitorul.
„Am crezut în ceva ce nu se vedea şi asta ne-a ţinut împreună sute de zile la rând, până când, împotriva tuturor pronosticurilor, de fapt noi am câştigat. Ce s-a întâmplat de atunci încoace este dezgustător, e politicianism de cea mai murdară speţă, dar nu este nici pe departe atât de periculos ca ceea ce se întâmpla în 2017-2018 când destinul european al României era în joc. Era o frenezie a distrugerii care ne speria pe noi, speria Europa, şi de asta se vorbea foarte serios în Europa despre penalizarea României pentru distrugerea statului de drept. Asta risca să ne avarieze. De-asta a ieşit lumea atunci în stradă şi acum nu mai iese, cred, dintr-o combinaţie de dezgust şi din conştiinţa faptului că totuşi nu e atât de periculos ca ce se întâmpla atunci”, a explicat Radu Vancu.
„Ideea a venit dintr-o mare disperare. Am simţit că sunt într-un loc din care nu mai am unde să mă duc. Din punctul meu de vedere, dacă Dragnea câştiga atunci, mi se părea că eu nu mai pot să trăiesc în această ţară”, a povestit Ciprian Ciocan care au fost resorturile care au declanşat mişcarea „Vă vedem de la Sibiu”.
Paradoxal, în sensul prost al lucrurilor, „ceea ce s-a întâmplat ne-a arătat, pe lângă trăinicia păstrării valorilor privind statul de drept, şi faptul că ticăloşia este trainică, a demonstrat că este rezilientă. Ticăloşia a demonstrat că ştie să răspundă la protestele de stradă şi să treacă peste ele. Până la urmă ei au venit cu ceva care a învins şi rezistenţa noastră, respectiv au arătat că există un sistem care este capabil să se reproducă pe termen lung, care reuşeşte să găsească soluţii astfel încât să rămână la putere şi să-şi propage voinţa”, a spus Ciprian Ciocan, care se întreabă: Ce se întâmplă când răul devine rezilient?
Mişcarea a însemnat pentru Sibiu faptul că s-au creat „reţele sociale”, spune Smaranda Bălan.
Furia construită atunci de „stupul de protestatari”, în zilele în care urma să fie dată Ordonanţa, era „o furie disperată, întunecată, eram convinşi că România e avariată, pentru că o ţară în care e decriminalizată corupţia e o ţară avariată, eşuată. Am început să mărşăluim disperaţi”, a rememorat Radu Vancu începuturile protestelor de la Sibiu.
„Poate aţi uitat, dar Liviu Dragnea încerca să treacă o lege prin care toţi cei care criticam România deveneam inamici ai ţării, penalizabili legal. Era legea defăimării ţării. Dacă vă aduceţi aminte, pentru că un personaj din Parlament hărţuise sexual o angajată se gândeau să decriminalizeze hărţuirea sexuală la locul de muncă, ăsta era genul de Românie pe care îl pregăteau şi care astăzi nu e. România de azi nu seamănă cu acea variantă distopică în care ar fi urmat să trăim”, a reamintit Radu Vancu motivele pentru care s-a ieşit în stradă.
„A fost o luptă foarte punctuală, cu Liviu Dragnea şi cu nişte legi care s-au dat şi care au fost foarte clare, evident că ne-am luptat cu ele, şi asta a fost o luptă pe care, cred, am pierdut-o, pentru că eu nu sunt convins că lumea în care trăim astăzi, din punct de vedere stat de drept, justiţie, este mai bună decât lumea de dinainte de Dragnea. Trăim un regres care este evident, cred că democraţia şi statul de drept sunt într-un loc mai prost. Dar a fost şi o altă luptă, şi anume că ne-am dat seama că Liviu Dragnea e un mult prea mic pentru noi, nu era un duşman potrivit pentru noi şi ne gândeam care sunt valorile noastre, lupta despre România de mâine”, este de părere Ciprian Ciocan.
„Mă intersa ca acest măgar numit Liviu Dragnea să nu mai poată legifera în România, să nu construiască legi aşa cum arătau ele în care hoţia să fie premiată iar cinstea să fie penalizată. România europeană, pe care o vrem noi, a început pe la 1820, şi iată că în 2023 avem 200 de ani de a încerca să construim România, scăzând paranteza comunistă, cea legionară, rămân destul de puţini, nu cred că suntem post factum. Protestul s-a încheiat, dar cred că Vă vedem este un fenomen punctul al unui epi-fenomen care se cheamă România europeană. Ne tot plângem că n-avem un proiect de ţară, evident că avem, proiectul de ţară este România europeană. Dacă reuşim să rămânem aici, dacă Uniunea rezistă, atunci suntem în cea mai bună dintre lumile posibile în care am fost vreodată, dar în care este multă minciună, multă ipocrizie, mult fariseism, multă toxicitate şi trebuie să susţinem tot ce ce poate face Uniunea Europeană şi să penalizăm tot ceea ce o periclitează”, este convingerea lui Radu Vancu.
Ceea ce a urmat succesului protestelor a fost faptul că preşedintele „Klaus Iohannis a trădat spiritul protestelor”, readucând la putere PSD.
„Cred că e nevoie de o perioadă în care oamenii să metabolizeze furia, dezgustul, tristeţea, amărăciunea. Eu am văzut 'Star Wars' şi cred că Iohannis este un fel de Lord Palpatine, şeful consiliului galactic, un om înţelept, stimat, care de fapt este cel mai întunecat, şeful lui Darth Vader. Noi am crezut în el că este de partea spiritului, protestelor, că a ieşit cu geaca roşie şi că era alături de noi, şi de fapt el a lovit în acel single point of failure şi a distrus pe probabil câţiva ani spiritul protestelor pe care îl construiserăm. Dar asta nu înseamnă că nu e replicabil (protestul,n.r.). Sper să nu fie nevoie să ne adunăm tot într-un moment de criză majoră, un moment complicat care să ne scoată din nou de pe oribita europeană”, speră scriitorul Radu Vancu.
Astra Film Festival continuă marţi cu proiecţiile „Soţul meu musulman”, „De ce mă cheamă Nora, când cerul meu e senin” şi „Arsenie, Viaţa de apoi” care vor fi urmate de dialoguri cu spectatorii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
