Cea mai mare expoziţie Ion Ţuculescu din 1999, cu peste 120 de lucrări de la 21 de muzee, unele restaurate special pentru acest eveniment, cum sunt cele de la Muzeul Naţional al Bucovinei, se văd de vineri până în 27 iulie la Art Safari din Palatul Dacia-România. Între cele opt expoziţii se remarcă cea dedicată lui Ioan Andreescu, organizată în trei săli, unde 50 de lucrări sunt prezentate într-o scenografie de sunet şi lumină, construită în jurul peisajelor remarcabile ale artistului. Programul expoziţional include şi pictori români uitaţi şi voci contemporane.
Cristian Vechiu, curator al expoziţiei: „Am reuşit în premieră, după marea expoziţie din 1965, când Ţuculescu a fost redescoperit, să expunem cinci lucrări din colecţia Ministerului Afacerilor de Externe. O să aveţi o surpriză în zona ştiinţifică, de la Staţiunea Biologică Marină de la Agigea şi Facultatea de Biologie a Universităţii Bucureşti, ca să creăm zona de laborator şi să redăm personalitatea ştiinţifică a lui Ţuculescu care, pe lângă pictor, a fost biolog şi medic. Sper ca această expoziţie să ofere o experienţă deosebită publicului”.
Criticul de artă şi filosoful Erwin Kessler, curatorul expoziţiei, a explicat în conferinţa de presă care a anunţat acest sezon expoziţional: „Am realizat nu o expoziţie Ţuculescu, ci un agregat în coratorial în care veţi intra, veţi fi prinşi, distruşi şi recompuşi. Intraţi ca să vedeţi un artist şi veţi vedea viaţa în toate formele ei, de la cele microbiologice, la ce sentimentale, la cele politice. Avem în expoziţie: pictură, desen, fotografie, covoare, brâie, film, muzică clasică. Din păcate, nu avem design sonor, am făcut apel de fiecare dată la tot ceea ce are de-a face cu Ţuculescu. Toată muzica pe care am pus-o este legată de viaţa lui Ţuculescu”.
În plus, el a menţionat că a încercat să-l redea pe Ţuculescu, „cercetătorul ştiinţific de prim ordin, autorul unui masiv volum pe care îl veţi vedea aici - „Biodinamica lacului Techirghiol”. Trebuie menţionat că, pe lângă toate muzeele de artă cu care am colaborat şi instituţiile de cercetare avem o bună colaborare cu Muzeul Antipa. Ca atare, avem în expoziţie şi microscopul personal al lui Antipa şi mai multe obiecte care i-au aparţinut, pentru că el a reprezentat pentru Ţuculescu, muzeul pe care l-a creat, paradigma muzeografică pe care a creat-o Grigore Antipa. Aici îl veţi vedea cu întreaga lui musculatură intelectuală, culturală şi umană”, a adăugat Erwin Kesler.
Referitor la tinerii artiştii prezenţi în Art Safari, Liviu Jicman, preşedintele Institutului Cultural Român, a declarat: „Credem că e foarte important să punem tinerii artişti în contextul unui program care se bucură de un public numeros de fiecare dată, la fiecare ediţie, şi, de ce nu, într-un context pe care să-l putem apoi exporta, în funcţie de oportunităţile pe care le găsim la nivel internaţional”.
„Ioan Andreescu este patrimoniu, chiar Tezaur. Să strângi 50 de opere este o misiune dificilă”, a mărturisit Maria Munteanu, cea care a selectat lucrările expuse la Art Safari. Câteva tablouri remarcabile de Grigorescu însoţesc peisajele lui Andreescu.
Cu o operă cunoscută restrânsă, care însumează puţin peste 250 de picturi, Andreescu este pe cât de valoros, pe atât de rar întâlnit, iar organizarea unei expoziţii dedicată este pentru public un prilej aparte de cunoaştere şi de aprofundare a creaţiei sale remarcabile. Autentic, profund, melancolic, cu o viziune despre lume severă, realistă, dar de o sensibilitate uimitoare şi plină de emoţie, Ioan Andreescu rămâne, alături de Grigorescu, unul dintre cei mai mari artişti români, iar opera sa îşi păstrează, la mai bine de un secol, capacitatea de a impresiona privitorul contemporan.
Expoziţii-eveniment:
„Ioan Andreescu. Adevărul şi imaginaţia” este organizată la 175 de ani de la naşterea artistului, cu o arhitectura expoziţională contemporană semnată de Cosmin Florea.
O amplă revizionare, „Ion Ţuculescu. Geniul Amator” este organizată sub patronajul Ministerului Culturii. La 60 de ani de la expoziţia crucială din 1965 organizată la Sala Dalles, au fost reunite peste 100 de lucrări reprezentative din cele mai importante muzee şi colecţii private din ţară. Expoziţia este îngrijită de Cristian Vechiu şi Erwin Kessler, într-o punere în scenă de Cosmin Florea şi de biroul de arhitectură ae02 (Elena Viziteu şi Anda Zota).
Expoziţia „Pictori români uitaţi” reuneşte peste 100 de picturi semnate de zeci de artişti care au avut o contribuţie semnificativă în istoria artei româneşti, dar ale căror nume s-au pierdut (ori s-au omis intenţionat) cu trecerea timpului. Proiectul îşi propune să pună într-un format expoziţional (şi să ducă mai departe) demersul ştiinţific al cărţii, de mare senzaţie la vremea ei, scrise de Tudor Octavian, jurnalist, scriitor şi cronicar de artă (volum publicat în 2003 la editura NOI Media Print, sub titlul Pictori români uitaţi).
Expoziţia „Young Blood 4.0” aduce în prim-plan un atribut caracteristic generaţiilor tinere de creatori contemporani: flexibilitatea, aplicată atât dimensiunii conceptuale, cât şi materiale sau de expresie, aceasta fiind un punct-cheie al limbajului vizual. Exponenţii acestui principiu fundamental al artei zilelor noastre generează structuri narative complexe şi conduc experimente multidimensionale în zona artelor vizuale şi decorative, urmărind să descopere şi să cerceteze adevăruri personale sau universale, prin mijloace şi tehnici atipice, neconvenţionale, indubitabil autentice. Curator: Călina Coman. Expoziţie realizată în parteneriat cu Institutul Cultural Român (ICR).
„cu sau împotriva trendului” continuă cu prezentarea lucrărilor a doi artişti, Viktoria Binschtok (născută în 1972 la Moscova, care trăieşte în prezent la Berlin) şi Michael Schäfer (născut în 1964 la Sigmaringen, stabilit tot la Berlin). Ambii folosesc şi reflectează asupra imaginilor din mass-media, explorând diferitele moduri în care acestea operează. Ei abordează, totodată, autonomia tot mai mare a imaginilor într-o lume interconectată care, în viitor, va fi dominată de algoritmi digitali. În acest sens, lucrările lor pot fi privite în cadrul unei tradiţii de interes artistic faţă de mass-media, care datează din anii 1970. Ele reprezintă, de asemenea, o nouă generaţie de artişti de astăzi, care extind noţiunea de fotografie şi potenţialul său de documentare.
De la leacurile din Evul Mediu la farmaciile moderne, expoziţia „From Lab to Life” oferă o perspectivă amplă asupra dezvoltării acestui domeniu esenţial pentru viaţa de zi cu zi. Explorăm documente rare, instrumente farmaceutice de epocă şi momente-cheie care au modelat evoluţia profesiei din această arie de activitate. De la primele farmacii medievale din Transilvania la standardizarea medicamentelor în secolul XIX şi provocările din perioada comunistă, sunt surprinse momente definitorii din istoria farmaciei româneşti.
„Rădăcini” este o odă vizuală dedicată patrimoniului material imobil, o meditaţie asupra lumii neschimbate care i-a servit drept sursă de inspiraţie lui Constantin Brâncuşi. În această expoziţie, organizată în cadrul Art Safari de către Institutului Naţional al Patrimoniului se celebrează imaginea arhetipală a căminului şi gospodăriei tradiţionale, ca sursă de inspiraţie a creaţiei artistice.
Accentul expoziţiei este pus pe procesul contemplativ care precede actul de creaţie. „Rădăcini” îşi propune să expună un stadiu premergător creaţiei lui Constantin Brancuşi, surprinzând fragmentele, cadrele din lumea satului românesc aşa acum probabil le-a văzut artistul şi care, au stat la baza viziunii sale creatoare.
Expoziţia temporară „Fluturi”. De-a lungul timpului, numeroşi artişti - atât străini, cât şi români - au transpus în artă frumuseţea şi simbolismul fluturelui. În anii ’50, Andy Warhol a experimentat serigrafia, realizând felicitări decorate cu fluturi - o primă expresie a fascinaţiei sale pentru acest motiv (v. Gary Garrels, The Work of Andy Warhol). Fluturele său prezent în expoziţia de faţă ilustrează această atracţie, fiind un portret vibrant, redat în stilul său inconfundabil. Lucrările din expoziţie explorează, prin stiluri variate - de la expresionism şi abstractizare la pop-art şi interpretări contemporane -, simbolul fluturelui ca reprezentare a efemerităţii, a renaşterii şi a metamorfozei. Artişti: Alina Aldea, Alina-Ondine Slimovschi, Andy Warhol, Dan Bota, Felix Aftene, Ion Ţuculescu, Laura Greaca, Ligia Macovei, Luigi Puiu, Mihai Rusu, Vincenţiu Grigorescu, Viorel Mărginean, Beaver.
Art Safari este realizat în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
