Ambasadorul Germaniei în România: Fără presă liberă şi independentă, democraţia nu funcţionează

Instituţiile libere şi independente din mass-media joacă un rol de o importanţă majoră pentru democraţie, pentru că accesul la informaţia reală garantează o bună evaluare a deciziilor politice, pe care o fac cetăţenii, spune Werner Hans Lauk, ambasadorul Germaniei în România, prezent la lansarea studiului comandat de Konrad Adenauer-Stiftung (KAS), ”Monitorizare mass-media în 2015: Tendinţe în jurnalismul politic în România”.

”Activitatea jurnalistică independentă reprezintă unul dintre cele mai valoroase bunuri ale democraţiei. Acolo unde cetăţenii beneficiază de informaţie există şi o bază pentru a evalua activitatea instituţiilor şi a politicienilor. Informaţia în sine şi capacitatea de a emite opinii sunt condiţii esenţiale pentru fiecare cetăţean într-o democraţie, pentru ca acesta să poată lua o decizie politică autodeterminată”, a argumentat Werner Hans Lauk.

În acest context, ambasadorul Germaniei la Bucureşti a subliniat importanţa pe care presa o are în alegerile locale şi parlamentare care vor avea loc în acest an: ”Instituţiile libere şi independente din mass-media joacă un rol de importanţă majoră. Fără ele, democraţia nu poate supravieţui, practic”. Acesta a amintit că dezbaterea asupra rolului presei nu este una locală, aducând în discuţie cazul Germaniei, unde se poartă discuţii aprinse despre acurateţea şi calitatea actului jurnalistic. 

”Doar acel organ media în care utilizatorii au încredere va reuşi să supravieţuiască pe termen lung”, avertizează Werner Hans Lauk.

În România, televiziunea este sursa principală de informare pentru mari părţi ale populaţiei, pe când printul se adresează mai degrabă elitelor, a remarcat Christian Spahr, şeful Programului de Media în Sud-Estul Europei al KAS. Ioana Avădani, directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), a atras atenţia asupra prezenţei aproape nesemnificative a autorităţilor locale în presa centrală: acestea beneficiază de 2% dintre reflectări în 2015, faţă de 5%, în 2014. ”Autorităţile din teritoriu ajung subiecte în presa centrală mai degrabă atunci când avem de-a face cu arestări de primari”, a declarat Avădani. Mai mult, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) beneficiază de o prezenţă în presa analizată cu doar un procent mai mică decât instituţia guvernului (19% faţă de 20%).

Studiul comandat de Konrad Adenauer-Stiftung şi realizat de Institutul de cercetări Market Links, în cooperare cu Centrul pentru Jurnalism Independent, arată că preşedintele Klaus Iohannis, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Parlamentul au câştigat cel mai mult la capitolul vizibilitate în mass-media, în 2015.
Campionul relatărilor de presă din România este fostul premier Victor Ponta, care apare în 25% din ştirile politice analizate, în scădere, totuşi, faţă de nivelul de 36%, înregistrat în 2014. Prin contrast, prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis a crescut de la 14%, în 2014, la 19% în 2015. Fostul preşedinte Traian Băsescu, liderul PSD Liviu Dragnea şi Elena Udrea ocupă următoarele locuri în ierarhia vizibilităţii în presă.

Prim-ministrul Dacian Cioloş intră şi el în măsurătoare, pornind, însă, de la o lipsă totală a prezenţelor în presa analizată în 2014. Astfel, premierul beneficiază de patru procente din relatări, adunate la finalul anului 2015, după numirea la Palatul Victoria.

Dintre instituţii, Parlamentul şi DNA bifează o creştere a vizibilităţii în mass-media.

Tonul general al jurnaliştilor la adresa politicienilor români se păstrează predominant critic. "Există mai multe articole negative decât pozitive la adresa politicienilor de rang înalt. Aceasta ne semnalează că, în linii mari, reprezentanţii mass-media îşi îndeplinesc rolul de câine de pază al democraţiei", a adăugat Ioana Avădani. 

Cele mai puţin critice materiale îi au ca subiect pe preşedintele Klaus Iohannis şi pe liderul PSD Liviu Dragnea. Ţintele celor mai critice materiale au fost Elena Udrea şi fostul preşedinte Traian Băsescu.

Studiul a monitorizat peste 19.000 de ştiri politice difuzate de patru televiziuni -  Antena 1, Pro TV, Realitatea şi TVR1 - şi de patru instituţii de presă scrisă -  Adevărul, Evenimentul Zilei, Jurnalul Naţional şi România Liberă. 

Studiul este prezentat miercuri, la Bucureşti, în cooperare cu Centrul pentru Jurnalism Independent.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.