Peste jumătate dintre români au carii dentare şi un sfert din populaţie declară că suferă de afecţiuni şi sângerări gingivale sau de boală parodontală. Una din cinci persoane spune că nu a avut probleme stomatologice şi, cu toate acestea, respondenţii au manifestat, în ultimele 12 luni, sensibilitate dentară (8.8%) şi pierdere a dinţilor permanenţi (9.3%), ceea ce indică nivelul scăzut de conştientizare sau percepţia subiectivă asupra problemelor din sfera sănătăţii orale. Doar puţin peste jumătate dintre români au ajuns la medicul stomatolog în 2024, o treime dintre ei o dată pe an, un procent constant în ultimii ani. Acestea sunt cele mai recente date din cercetarea Barometrul Stomatologiei, realizată în ianuarie 2025 de KANTAR, pentru al şaptelea an, la cererea Regina Maria Dental Clinics, fiind o analiză anuală a stării de sănătate dentară a românilor şi a comportamentului acestora în privinţa serviciilor stomatologice.
Cele mai frecvente nevoi pentru care ne prezentăm la medicul stomatolog, în creştere faţă de anul anterior, sunt: cariile dentare/plombele (50.9%), depunerile de tartru (45.9%), îngălbenirea dinţilor (37.1%). Mergem la dentist şi pentru durere dentară (37%), sensibilitate dentară (35.8%), sângerări gingivale/afecţiuni gingivale/boala parodontală (24.9%), abces/infecţie (21.6%). Nevoia de implant dentar este în evoluţie ascendentă, la 22% în 2025, însă rata de intenţie pentru efectuarea acestui tip de tratament este cu trei procente mai mică pentru anul în curs. În creştere este şi nevoia de proteză dentară (14.1%), iar cu aproape patru procente şi cea de aparat dentar (la 9.1%).
„Concluziile cercetării de anul acesta ne arată nivelul mic de conştientizare a problemelor din sfera sănătăţii orale şi un nivel de afectare adânc. Gradul de incidenţă pe fiecare afecţiune este în creştere cu câteva procente, cu impact mai ridicat în mediul rural şi pe categorii de vârstă din ce în ce mai mici. Numărul extracţiilor dentare este tot mai mare, iar acest aspect generează o nevoie în creştere de implanturi dentare, însă există un decalaj între extracţii şi tratamentul cu implanturi şi o rată de intenţie de a efectua astfel de tratamente în scădere. Toate acestea ne arată că ajungem la dentist în stadii avansate, când tratamentul devine costisitor şi complex, iar aceasta, ca un recul, ne va îngreuna şi mai tare recuperarea sănătăţii dentare şi menţinerea acesteia pe termen lung. Mai mult, foarte puţini dintre noi înţeleg inter-relaţia dintre sănătatea orală şi sănătatea generală. Boala cardiacă, principala cauză de mortalitate în România, precum şi alte afecţiuni severe, îşi pot găsi sursa sau pot fi asociate cu afecţiunile dentare”, declară Dr. Ionuţ Leahu, CEO Regina Maria Dental Clinics.
Sănătatea orală este strâns conectată cu sănătatea întregului corp
Sănătatea orală este vitală pentru prevenirea, diagnosticarea şi tratarea celorlalte afecţiuni ale organismului. În acelaşi timp, este un factor declanşator sau agravant atunci când ne gândim la mecanismele care stau la baza legăturii dintre patologia orală şi cea generală. Toate acestea sunt în centrul cercetărilor medicale actuale.
Studiul Global Burden of Disease (GBD) 2021, realizat în 204 ţări şi teritorii, implicând colaborarea a
11 000 de cercetători din peste 160 de ţări, realizat de Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME) şi care oferă date despre prevalenţă, incidenţă, mortalitate şi ani de viaţă ajustaţi în funcţie de dizabilitate pentru sute de boli şi condiţii medicale, include printre principalele concluzii faptul că problemele de sănătate orală, inclusiv parodontita severă şi pierderea completă a dinţilor, afectează milioane de oameni şi sunt în creştere. Parodontita severă a afectat peste 1 miliard de persoane la nivel global, cu o prevalenţă standardizată pe vârstă de 12,5%. Până în 2050, această afecţiune se estimează că va afecta peste 1,5 miliarde de persoane, în creştere cu 44.32%. Pierderea totală a dinţilor a afectat aproximativ 353 de milioane de persoane la nivel mondial. Iar proiecţia până în 2050 este că va atinge peste 660 milioane de persoane, în creştere cu 84.40%.
Numeroase studii publicate la nivel mondial în ultimii 15 ani susţin ideea că boala parodontală nu este doar o problemă localizată de sănătate orală, ci un factor important în dezvoltarea bolilor sistemice, cum ar fi bolile cardiovasculare. Un studiu mare realizat într-o cohortă de peste 9.000 de participanţi şi publicat în Circulation în 2013 a concluzionat că boala parodontală este un factor de risc independent pentru bolile cardiovasculare. Studiul a ajustat pentru factorii de risc cardiovasculari comuni, precum fumatul, hipertensiunea şi diabetul şi a descoperit în continuare o asociere puternică între boala parodontală şi un risc crescut de evenimente cardiovasculare, inclusiv atacuri de cord şi accidente vasculare cerebrale. O revizuire sistematică publicată în The Lancet Neurology (2015) a indicat că boala parodontală este asociată cu un risc crescut de accident vascular cerebral ischemic, probabil din cauza inflamaţiei cauzate de bacteriile din cavitatea bucală care pot ajunge în sânge şi contribui la formarea cheagurilor de sânge. Studiul a subliniat importanţa sănătăţii orale în prevenirea accidentelor vasculare cerebrale. Un studiu publicat în European Heart Journal (2011) a demonstrat că persoanele cu boală parodontală prezintă un risc crescut de a suferi un atac de cord. Acesta a arătat că inflamaţia cronică cauzată de boala parodontală poate agrava procesele implicate în formarea plăcilor în artere, care pot exploda şi provoca un atac de cord.
Alte studii din domeniu arată că sănătatea orală influenţează şi afecţiuni precum diabetul, complicaţiile sarcinii şi naşterii, pneumonia şi boala Alzheimer, iar îngrijirea dentară poate îmbunătăţi controlul acestor afecţiuni. Boala parodontală este asociată şi cu endocardita, bolile hepatice, artrita reumatoidă, sindromul metabolic, iar atât prevalenţa, cât şi incidenţa sunt semnificativ crescute la pacienţii cu această boală. O serie de cancere au fost conectate cu bolile gingiilor; dintre acestea, cancere ale gurii, tractului gastrointestinal, plămânilor etc. Asocierea dintre parodontoză şi diabet este intens documentată în prezent, iar cercetătorii susţin că există o corelaţie „în ambele sensuri” între cele două - parodontoza poate creşte riscul de diabet şi viceversa. Astfel, inflamaţia sistemică cauzată de boala parodontală poate înrăutăţi capacitatea organismului de a răspunde la insulină. Persoanele cu diabet sunt predispuse la carii dentare, la infecţii, la leziuni orale, au un risc de hemoragie postextracţională, ţesuturile se vindecă greu, însă, dacă afecţiunea este controlată şi igiena orală este foarte bună, scad şansele de boală parodontală sau de afecţiuni gingivale.
„Cavitatea orală este un mediu microbian dinamic şi propice pentru dezvoltarea afecţiunilor parodontale. Cercetările arată că persoanele care suferă de boli gingivale sunt de două ori mai predispuse să-şi piardă viaţa din cauza unui atac de cord şi, de asemenea, au o predispoziţie de trei ori mai mare să-şi piardă viaţa din cauza unui accident vascular cerebral. Diabetul asociat şi cu sângerări gingivale creşte riscul de moarte prematură cu 400-700%. Cei care suferă de o boală cronică a gingiilor, de peste 10 ani, au cu 70% mai mari şanse să dezvolte Alzheimer. Bolile gingivale au fost corelate cu preeclampsia, naşterea prematură, infertilitatea, disfuncţiile erectile. Studiile indică şi o legătură semnificativă între boala parodontală şi osteoporoză. Igiena orală deficitară poate creşte riscul de pneumonie şi infecţii respiratorii. Cei care suferă de boli gingivale sunt cu 14% mai predispuşi să dezvolte cancer.”, adaugă Dr. Ionuţ Leahu, medic stomatolog cu competenţă în Implantologie Orală şi master în Implantologie Orală şi Parodontologie, membru al Academiei Americane de Sănătate Orală şi Sistemică.
Potrivit cercetării Barometrul Stomatologiei, 62% dintre respondenţi nu cred că există o legătură între sănătatea dentară şi sănătatea inimii, cu un procent mai ridicat în mediul rural (66% faţă de 58% în mediul urban). 66% nu asociază sănătatea dentară cu diabetul şi 76% nu văd conexiunea dintre sănătatea orală şi riscul de accident vascular cerebral, afecţiunea percepută în cea mai mică măsură ca fiind asociată cu sănătatea orală. 41% dintre oameni identifică legătura dintre afecţiunile orale şi bolile respiratorii.
„Fără să avem toată medicina la dispoziţie nu mai putem trata. Este importantă existenţa unei instituţii, astfel încât să avem şi o relaţie instituţională cu sănătatea noastră, nu doar cu un medic stomatolog. Este esenţial ca alături de medici de diferite specialităţi să continuăm procesul de educaţie şi să ajungem mai aproape de oameni cu servicii integrate de stomatologie şi medicină generală. De aceea, inaugurăm prima clinică stomatologică a reţelei situată în acelaşi spaţiu cu un campus medical multifuncţional - Regina Maria Dental Clinics Pallady. ”, completează Dr. Ionuţ Leahu, CEO Regina Maria Dental Clinics.
Regina Maria Dental Clinics Pallady
Regina Maria Dental Clinics Pallady este cea de-a şasea clinică dentară din Capitală a reţelei şi cea de-a nouăsprezecea naţional. Prin integrarea în Regina Maria Campus Medical Pallady, noua clinică susţine abordarea multidisciplinară a sănătăţii pacienţilor, facilitând colaborarea între specialităţile medicale şi oferind un parcurs terapeutic complet şi eficient.
Dotată cu şapte cabinete şi un departament propriu de radiologie dentară, clinica asigură diagnosticare precisă şi tratamente personalizate, realizate de o echipă de specialişti cu experienţă care colaborează interdisciplinar pentru cele mai bune soluţii terapeutice. În plus, pentru cazurile complexe, clinica oferă şi servicii de sedare asistată de medic specialist ATI, asigurând o experienţă medicală sigură şi lipsită de stres. Echipa tratează nevoile oricât de complexe ale tuturor pacienţilor, prin servicii de stomatologie generală, pedodonţie, implantologie, chirurgie dento-alveolară, parodontologie, ortodonţie, endodonţie, protetică şi estetică dentară.
Concluzii privind comportamentul de consum 2024-2025:
Aproape jumătate dintre oameni şi-au planificat vizita la dentist pentru a urma un tratament, patru din zece persoane au venit pentru un control de rutină şi peste 16% pentru o problemă acută sau o urgenţă. Cei care au accesat serviciile stomatologice au amintit ca motive prioritare pentru vizitele la medicul stomatolog: consultaţia (63.7%), tratarea cariilor (52.5%), detartrajul (40.9%) şi radiografia (40.3%).
Familiile cu copii tind să înceapă controalele stomatologice la vârste mai mici, cu un procent în creştere al părinţilor care îşi duc copiii la dentist înainte de vârsta de 3 ani. 13% dintre părinţi au declarat acest lucru, comparativ cu 8.9% în anul anterior, ceea ce indică o conştientizare mai mare asupra importanţei vizitelor timpurii la dentist. Totuşi, în ciuda acestor semne pozitive, a crescut numărul copiilor care nu au fost niciodată la dentist, 27% dintre părinţi declarând acest lucru, cu 3 procente în plus faţă de anul anterior. Cea mai comună etapă de vârstă pentru primul control stomatologic este între 3-5 ani, în scădere cu 4 procente faţă de anul anterior.
Persoanele care provin din mediul rural declară într-un număr mai mare că au accesat serviciile stomatologice (în creştere cu 4 procente, la 47% din eşantion), însă gradul de afectare al acestora este net crescut, iar ca exemple elocvente sunt: pierderea dinţilor (un procent de 14%, faţă de 5% în mediul urban) şi sensibilitatea acestora (11% faţă de 7% în mediul urban).
Intenţia de accesare pentru anul în curs este în scădere cu câteva procente faţă de anii anteriori, indiferent de mediu, mai accentuată fiind în zonele rurale (cu patru procente scădere faţă de anul anterior). Principalele servicii pentru care oamenii spun că vor vizita medicul stomatolog sunt: consultaţie (79%), carii/plombe (55%) şi radiografie (50%). Motivele de non-considerare a vizitei la medicul stomatolog sunt lipsa problemelor dentare (62% din respondenţi), dificultăţile financiare (39%) şi teama de dentist (23%).
Studiul Barometrul Stomatologiei este o iniţiativă a Regina Maria Dental Clinics şi a fost realizat de KANTAR în luna ianuarie 2025, la nivel naţional, pe un eşantion de 1000 de persoane (54% mediul urban - accent pe oraşele medii, 46% mediul rural, în procente egale bărbaţi-femei şi pe categoriile de vârstă active profesional, ponderi majoritare în rândul celor cu studii medii şi joase) şi prezintă comportamentul pacientului român din ultimul an, fiind analiza anuală care surprinde schimbările în privinţa accesării serviciilor stomatologice.
---------------
Despre Regina Maria Dental Clinics
Regina Maria Dental Clinics este cea mai extinsă reţea de clinici stomatologice din România, cu prezenţă în 13 oraşe, oferindu-le pacienţilor acces la servicii stomatologice de excelenţă, integrate într-un sistem medical modern. Parte a Reţelei de Sănătate Regina Maria, clinicile îmbină experienţa avansată cu tehnologia de ultimă generaţie, asigurând soluţii complete pentru sănătatea orală, de la prevenţie şi tratamente de rutină până la intervenţii complexe de implantologie, ortodonţie şi estetică dentară.
Prin abordarea integrată, pacienţii beneficiază de un plan de tratament multidisciplinar, conectând stomatologia cu alte specialităţi medicale, pentru o îngrijire personalizată şi eficientă. Echipa de specialişti din toate ramurile stomatologiei lucrează împreună cu medici din diverse discipline pentru a oferi soluţii sigure, adaptate fiecărei nevoi medicale.
https://www.reginamaria.ro/dental
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.
