Interviu acordat publicaţiei “Romanian Propery Awards” de către Arh. Vlad BALOŞIN, General Manager METRIK Architecture
Considerăm că un arhitect bun îşi ascultă instinctul, înţelege geometria spaţiului şi conectează prezentul cu trecutul şi intangibilul cu intangibilul. Cât mai rămâne artă, după miile de ore lucrate şi dialoguri cu cei care au mai dezvoltată latura tehnică, pragmatică?
Cred că aceasta este provocarea oricărui arhitect care se respectă. Un bun profesionist stăpâneşte cu adevărat 3 laturi de bază: cea tehnică, cea legislativă şi cea financiară. Orice construcţie trebuie să funcţioneze corect, să fie realizabilă şi foarte important, profitabilă, altfel sunt visuri. Până aici vorbim de partea tangibilă, inginerească a proiectării. A face dintr-o construcţie ceva frumos, care dă o stare de firesc, ceva ce place, ţine foarte mult de un efort suplimentar, greu cuantificabil. Abia de aici începe o „construcţie” să fie „arhitectură”. Asta căutăm în fiecare nou proiect.
24 octombrie - Eveniment News.ro - IMM-urile, Oxigen pentru România
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Încă din copilărie aţi manifestat o pasiune către desen, către observarea clădirilor, drumul până la bunici, pasiune concretizată în domeniul arhitecturii. Pe parcursul carierei aţi avut ocazia să întâlniţi persoane ce v-au marcat, de la care aţi învăţat. Cât v-au fost de importante aceste valori şi, în prezent, sunteţi portretul unui model de urmat?
De-a lungul anilor mei ca arhitect, am avut privilegiul de a lucra cu şi de a întâlni o multitudine de persoane remarcabile, fiecare contribuind în mod unic la formarea mea, iar pentru asta le sunt recunoscător. Fiecare are propria călătorie în acest domeniu frumos. Nu există modele de urmat, reţete. Cred însă cu tărie că fiecare arhitect trebuie să creeze în felul său unic şi să lupte să îmbunătăţească mediul construit cu fiecare nou proiect.
Faceţi parte din categoria arhitecţilor din noul val, cu o viziune îndreptată preponderent către aria rezidenţială. Care este motivul acestui focus şi în ce măsură planurile de viitor pot lua o direcţie şi către celelalte segmente imobiliare?
Dintotdeauna m-a fascinat locuirea, felul cum trăiesc oamenii, cum se organizează. Construcţiile în care îşi petrec o mare parte din timp le influenţează viaţa major, chiar dacă nu o conştientizează. A fost natural să ma joc foarte mult în acest domeniu şi nu este singurul. Am demarat în ultimii ani proiecte majore pe sectoarele horeca, comercial şi industrial şi ne aşezăm bine şi pe aceste nişe. Toate oferă o valoare semnificativă şi oportunităţi de creştere. Diversificarea în aceste zone ne va oferi noi provocări creative.
„Good design sells”, declaraţi nu în urmă cu mult timp. Se continuă acest principiu? Este România un mediu în care se pot dezvolta clădiri impozante, din punct de vedere arhitectural?
Categoric da! Mai ales în România de astăzi. Lumea caută calitate şi este dispusă să plătească pentru ea. Un arhitect este în general de acord că un design bun se vinde, deoarece îmbunătăţeşte funcţionalitatea, estetica şi experienţa utilizatorului, făcând spaţiile mai atractive şi mai comercializabile. Designul atent poate creşte valoarea unei proprietăţii, poate atrage cumpărători sau chiriaşi şi poate contribui la succesul pe termen lung al unei clădiri. Da, o ţară în curs de dezvoltare precum România este un loc bun pentru a construi şi proiecta clădiri frumoase. Economia este în creştere, iar oportunităţile de investiţii creează un mediu favorabil pentru o arhitectură inovatoare şi plăcută din punct de vedere estetic. În plus, îmbinarea designului modern cu bogatul patrimoniu cultural al ţarii noastre poate avea ca rezultat clădiri unice şi atractive, care îmbunătăţesc peisajul urban existent.
Care este stilul ce vă defineşte şi care sunt elementele ce vă inspiră?
În toate proiectele tindem către o curăţenie a imaginii de arhitectură şi o aşezare firească în context. Admirăm arhitectura îndrăzneaţă şi inovatoare, care provoacă status quo-ul şi împinge limitele pentru a crea spaţii unice şi de impact, într-un mod subtil, corect aşezat în oraş.
În ultima perioadă v-aţi îndreptat atenţia către proiectele de patrimoniu. Cum catalogaţi acest tip de proiecte în comparaţie cu cele schiţate de la 0?
Proiectele de patrimoniu m-au atras pentru că oferă provocarea unică de a păstra semnificaţia istorică şi culturală, integrând în acelaşi timp funcţionalitatea şi designul modern. Sunt mai provocatoare decât un proiect nou, dar ne dau şansa să participăm menţinerea şi transformarea unui fond construit istoric valoros.
Anul acesta aţi făcut o promisiune: Resuscitarea patrimoniului şi dezvoltarea pe industrial. Putem considera promisiune îndeplinită?
Promisiunea noastră de a inova si a contribui la dezvoltarea arhitecturii industriale şi de patrimoniu rămâne puternică. Avem în curs multiple proiecte în ţesut vechi. Durează mai mult decât ne dorim din motive care nu ţin de noi sau de beneficiar, dar ele se vor realiza curând. Proiectele industriale în care suntem implicaţi s-au triplat ca număr faţă de 2023. Aşa că da, promisiunea a fost respectată.
Întorcându-ne în timp, la prima schiţă pe care aţi desenat-o şi având acum în faţă schiţa ultimului proiect la care lucraţi, ce sentiment vă trezeşte acest joc de imaginaţie?
Am multă recunoştinţă pentru călătoria mea şi pentru oamenii care m-au sprijinit pe parcurs. Nu este vorba nici despre călătorie şi nici despre destinaţie, ci despre oamenii alături de care lupţi zi de zi. Suntem alimentaţi de aceeaşi pasiune şi entuziasm ca la început de drum, iar asta ne sudează ca echipă.
Ce părere are un arhitect despre arhitectura României? Unde îi este identitatea?
Arhitectura din România a evoulat enorm după revoluţie. Şi-a găsit un specific al ei în arhitectura europeană şi mondială. Avem anual finalişti în cea mai prestigioasă competiţie de arhitectură a Europei. Fapt extraordinar dacă luăm în calcul zecii de ani de piaţă liberă în arhitectură pe care vesticii îi au ca avantaj faţă de noi. Birourile din România performează şi este lucrurile vor continua să evolueze. Să ţinem cont că nivelul calităţii în arhitectură este direct proporţional cu PIB-ul. România este pe un trend ascendent şi calitatea arhitecturii autohtone oglindeşte asta.
Jean Nouvel, unul dintre cei mai mari arhitecţi ai lumii, afirma că “Nu este posibil să proiectezi mereu la fel. Cum să fii diferit în fiecare loc diferit – aceasta este cea mai importantă muncă şi cea mai importantă datorie a arhitectului de a afla.” Este arhitectura o modalitate de autocunoaştere?
Absolut, arhitectura este o călătorie spre autocunoaştere. Prin procesele creative şi de rezolvare a problemelor fundamentale din acest domeniu, învăţ multe despre propriile valori, despre estetica vieţii proprii şi despre modul în care ar trebui sa abordez provocările ei. Fiecare proiect mă învaţă ceva nou despre interacţiunea umană, despre cultură, despre ce este firesc. Această explorare şi reflecţie continuă fac din arhitectură o călătorie profund personală şi iluminatoare şi mă consider un norocos să fiu arhitect aici, acum.
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.
