General de brigadă, şeful Centrului Naţional Cyberint, Anton Rog a declarat, la un podcast difuzat pe canalul media al SRI, că a Serviciul angajat şi hackeri, chiar de pe băncile facultăţii. „Avem mai multe metode, da, avem un treasure hunt pe care îl avem ascuns prin nişte site-uri de-ale noastre, şi cei care îl găsesc şi trec de anumite etape, ajung la un număr de telefon, sună şi intrăm într-un dialog”, a explicat Rog, care a adăugat că „un ofiţer debutant la Cyberint câştigă între 5.000 şi 6.000 lei”.
„Legea ne spune că avem voie să recrutăm hackeri. Pe unii, dacă reuşim să-i angajăm bine, dacă nu, lucrăm altfel cu ei, apropiat, pentru a proteja România. Îi considerăm "white hat", adică hackeri buni. Cum i-am găsit? Media de vârstă la Centrul Cyberint e stricată de mine, care am 47 de ani, şi asta le-am dus-o pe la 31 de ani sau aşa ceva, că, dacă n-aş fi eu, ar fi media de vârstă mai mică aşa, deci, până în 30 de ani la ofiţerii de execuţie, cum îi numim noi, cei care nu sunt şefi. Şi cum îi recrutăm? Îi recrutăm de pe băncile facultăţilor, îi recrutăm din mediul de hacking. Da, avem mai multe metode, da, avem un treasure hunt pe care îl avem ascuns prin nişte site-uri de-ale noastre, şi cei care îl găsesc şi trec de anumite etape, ajung la un număr de telefon, sună şi intrăm într-un dialog. Aviz hackerilor, da. O singură problemă este la noi. Pentru a fi ofiţer în SRI trebuie să îndeplineşti mai multe condiţii, una este să termini o facultate, şi atunci cei care sunt.. mulţi hackeri nu termină o facultate, dar care sunt foarte buni şi recunoaştem lucrul acesta. (...) Un ofiţer debutant la Cyberint câştigă între 5.000 şi 6.000 lei. Nu e rău ca un prim job. Eu angajez mai mult din toate zonele”, a explicat Anton Rog, în podcastul TOP (ne)SECRET difuzat pe canalul de YouTube al SRI realizat de către purtătorul de cuvânt al instituţiei Ovidiu Marincea.
El a explicat să ce este Centrul Naţional Cyberint şi cu ce se ocupă.
„Centrul Naţional Cyberint, aşa cum e cunoscut el în afara Serviciului, este unitatea centrală din Serviciul Român de Informaţii care se ocupă cu securitatea cibernetică a infrastructurilor cu valenţe critice. Noi trebuie să securizăm acele infrastructuri a căror afectare produce o disturbare a vieţii sociale, a vieţii economice, a pieţelor financiare. Spre exemplu, sistemul bancar, da, de care n-am fost tot timpul aşa apropiaţi, însă acum au înţeles că e mai bine să fie protejaţi şi de noi pe lângă măsurile pe care şi le iau, Guvernul României, ministerele, agenţiile, infrastructuri care transportă utilităţi, şi aşa mai departe, infrastructurile relevante, care au valenţe critice”, a precizat Anton Rog.
Acesta a vorbit şi despre un caz în anul 2020, la începutul pandemiei, o grupare de criminalitate cibernetică ce dorea să cripteze spitalele suport COVID.
„A fost o speţă, chiar la începutul pandemiei, în 2020, în martie – aprilie, în care o grupare de criminalitate cibernetică voia să cripteze spitalele suport COVID ca să-şi mărească faima în cadrul grupului ei de hackeri. Nici măcar nu voiau bani! Nu s-a întâmplat, şi, împreună cu organele de aplicare a legii, în speţă cu DIICOT, oamenii sunt după gratii, ca să mă exprim aşa, plastic. Da, au vrut. Ce se întâmplă dacă criptezi datele dintr-un spital? Se amână operaţii, nu se mai fac tratamente, trebuie reluate analize. Nu s-a ajuns la pierderi de vieţi omeneşti, dar s-a creat un disconfort. S-ar fi putut crea un disconfort major în zona pacienţilor”, a completat şeful Centrului Naţional Cyberint.
Anton Rog a adus în discuţie şi alte aspecte mai amuzante ale profesiei sale şi anume diverse întrebări pe care le primeşte de la oameni, cum ar fi „În câte minute poţi să-mi spargi telefonul?” sau „Poţi să mă împrieteneşti cu nu ştiu care pe Facebook?”, ori „Îmi bagi şi mie 2000 de like-uri pe Facebook?”.
El a povestit şi cum a ajuns să lucreze în SRI, în 1998.
„Am terminat facultatea în 1997, în vară. Deja discutam cu SRI de doi ani. A venit în facultate SRI la mine. Aveau nişte profesori pe care îi cunoşteau şi care ţineau nişte ore cu nuanţă tehnică şi care cunoşteau şi profesori de la matematică şi au întrebat cine are nota 10 la diverse materii. Pe cei care am avut 10, fără să ne spună nimeni despre ce e vorba, ne-au adunat într-o cameră la facultate în anul de graţie 1995. Şi ne spuneau – ştiţi că noi suntem de la SRI, am auzit că învaţaţi bine. Ce aţi zice de o carieră în SRI? Şi mie mi s-a părut interesant, am terminat facultatea. Pe vremea mea trebuia să faci armata ca să ajungi la SRI. Toată lumea fugea de armată. Noi am făcut aproape trafic de influenţă ca să putem să facem armata. Ne-am rugat de toată lumea peste tot – Luaţi-ne în armată. Toţi se uitau la noi ca la nişte animale ciudate. Măi, ce e cu ăştia?! Aşa a fost. Astăzi am dat licenţa, am fost absolvent şi a doua zi m-am dus la o firmă, nu o să numesc ca să nu facem reclamă, dar eu eram cu gândul clar la SRI. Firma nu ştia nimic. Era o firmă care scria software de backoffice pentru piaţa de tranzacţionare, pentru BVB. Era în 1997. Nu scria numai astfel de software. Am stat la firmă până când am plecat în armată şi le-am spus cu două zile înainte – eu plec în armată. Şi au fost ăia şocaţi. De ce pleci? Uite e bine la noi. Era 150 de dolari, dar era salariu bun atunci. Am stat doar 3 luni. Eram la început. Nu, evident că nu. Primeam nimic de la SRI. Eram în vedere angajării. Când sunteţi în proces de angajare nu primeşti nimic, în afară de teste. M-am dus în armată şi pentru că am fost în armata cu nepotul cuiva important, în loc de 6 luni am făcut 5 luni şi jumătate. Am stat apoi două săptmâni acasă şi apoi de la 1 mai 1998 am fost în zona de operaţiuni tehnice, IT, sublocotenent”, a explicat Anton Rog.
„”
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
