O echipă de cercetători va studia timp de patru ani impactul avut de topirea gheţarilor asupra microorganismelor, pentru a înţelege mai bine aceste forme de viaţă adaptate să supravieţuiască în medii extreme, relatează Reuters.
”Este timpul să găsim noi modalităţi prin care să putem face faţă acestor schimbări fără precedent ale mediului”, a declarat Tom Battin, director la EPFL, care va coordona proiectul şi cercetările. Battin a făcut declaraţiile lângă gheţarul Rhone din Elveţia, care este acoperit cu o folie albă pentru încetinirea topirii acestuia.
”Ceea ce este important acum în ştiinţă este să începem să lucrăm interdisciplinar. Prea des şi prea rapid trecem de la topirea gheţarilor la creşterea nivelului mării. Ce se întâmplă între nu se ştie”, a spus Battin.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Cercetătorii se vor deplasa la cele mai mari sisteme de gheţari din lume, colectând microorganisme de la sute de cursuri de apă alimentate de gheţari, pentru a le analiza genomurile. Activitatea lor îi va duce la pâraie din Alaska, Himalaya, Anzi, Groelanda, Scandinavia, Pamir, Kamciatka, Caucaz, Noua Zeelandă şi Alpii europeni.
Gheţarii şi pâraiele lor erau abundente în trecut, dar sunt pe cale de dispariţie din cauza schimbărilor climatice. Cercetătorii prognozează că jumătate din gheţarii mici din Elveţia vor dispărea în următorii 25 de ani. Acelaşi lucru se va întâmpla cu pâraiele alimentate de gheţari şi ecosistemele pe care le susţin.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
