Fără a fi o ofensă pentru campionii mondiali şi olimpici ai României de după 1989, performanţa Simonei Halep de a urca pe primul loc în clasamentul jucătoarelor profesioniste de tenis este cea mai importantă după Revoluţie, chiar în absenţa, pentru moment, a unui titlu de Grand Slam din palmaresul ei.
Un asemenea succes presupune un efort competiţional constant pe parcursul sezonului, din ianuarie până-n noiembrie, cu puţine pauze, an după an. Iar Simona Halep a pătruns în „aerul rarefiat” al Top 5 WTA la 17 martie 2014 şi s-a menţinut acolo. Doar nouă săptămâni a lipsit ea dintre primele cinci jucătoare ale lumii în aceşti trei ani şi şapte luni, nouă săptămâni din 186. Şi în aproximativ 50 de săptămâni a fost a doua din lume. Ascensiunea şi menţinerea, ca un tot unitar, sunt deziderate. Îndeplinirea lor nu este la îndemâna oricui.
WTA a fost fondată în 1973 şi s-a impus imediat ca o serie de evenimente globale, care reuneşte peste 2.500 de jucătoare, reprezentând aproape 100 de naţiuni, sportive ce concurează pentru premii de 140 de milioane de dolari anual, sub privirile a peste 400 de milioane de telespectatori. Sunt numere ameţitoare, care pot da o explicaţie pentru „ferocitatea” unor înfruntări, pentru „victoria cu orice preţ”, pentru rivalitatea care astăzi este mai agresivă ca oricând, uneori dincolo de fair-play.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Iar Simona Halep este liderul acestei asociaţii, cel puţin trei săptămâni. A 25-a ocupantă a locului I mondial, în mai mult de 44 de ani...
Se poate spune că Halep a „prins” acum o situaţie conjucturală, prin faptul că Serena Williams nu participă la competiţii. Conjunctura în tenis se poate măsura în eroarea de milimetri a hawk-eye-ului, în pasul greşit al adversarului când se apropie de minge, în voleul trimis în fileu din apropiere, în mingea care refuză să treacă „dincolo” şi aşa mai departe. Conjunctura face parte din sport şi trebuie să poţi profita de ea. De această conjunctură au profitat Garbine Muguruza, Karolina Pliskova... Halep este doar ultima pe această listă, însă nu cea din urmă. De ce ar fi mai puţin meritorie? Mai ales că şi-a câştigat locul I prin luptă, pe teren, nu aşteptând, la o cafea, rezultatul altor jucătoare.
Ce poate însemna pentru România Simona Halep numărul 1 mondial?
Aparent, nu mare lucru. Simona Halep nu este produsul unei şcoli româneşti de tenis, ci al unei familii încrezătoare în capacitatea de a deveni a fiicei lor. Este rezultatul unui talent excepţional şi bine călăuzit de cei care au înconjurat-o. Nu este produsul unei şcoli, aşa cum am putea-o vedea, „mot a mot”, cu săli de clasa luminoase – arene şi terenuri de tenis – cu dotări de ultimă oră – echipament şi tehnologie, pentru că, da, acum, tehnologia este componentă importantă a tenisului, cu profesori emeriţi – antrenori, fizioterapeuţi etc. Deşi probabil că acest ultim capitol este cel la care stăm cel mai bine.
Probabil că nu vom avea o arenă de tenis demnă nici în următorii ani, probabil vom avea o federaţie care se „hrăneşte” din aceste eforturi individuale, fără strategie, fără susţinere pentru copiii şi tinerii jucători.
Dar Simona Halep a devenit de mult un idol şi acesta este cel mai mare câştig posibil. Sportul trăieşte prin idoli, iar România, o ţară cu performanţe sportive sporadice în ultimii ani, este însetată de idoli. Un model este mai puternic decât bugete, autorităţi locale, centrale, guverne, partide şi alte entităţi efemere. Mii de copii se îndreaptă acum către tenis, urmând exemplul Simonei Halep, iar asta va însemna cu siguranţă progresul României, cel puţin în acest sport.
Dincolo de familie şi bani, rămâne el/ea, jucătorul/jucătoarea. Cât de bine poţi rezista presiunii eşecului momentan, de a pierde luni, marţi, miercuri ... dumincă sau săptămâna următoare, ca să o iei mereu şi mereu de la început? Asta a făcut Simona Halep în ultimii anii, un „montagne russe” al performanţei. Dar cu cele mai mici diferenţe de nivel.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
