Florentin Pera, antrenorul echipei feminine de handbal ŢSKA Moscova, a vorbit, într-un amplu interviu acordat site-ului kp.ru, despre viaţa lui în Rusia şi despre motivele care l-au făcut să nu părăsească formaţia exclusă din Liga Campionilor după ce trupele din această ţară au invadat Ucraina.
"De ce să nu spun că aici nu am avut probleme deosebite cu aclimatizarea şi adaptarea, pentru că din prima zi staff-ul clubului a făcut tot posibilul pentru a-mi face şederea în Rusia mai uşoară. Sezonul acesta Superliga rusă are un nou format, aşa că nu am vizitat multe oraşe. Dar datorită faptului că aeroporturile din oraşele sudice ale ţării dumneavoastră sunt acum închise, călătoriile noastre la meciurile în deplasare au adăugat culoare. De exemplu, pentru a ajunge la Krasnodar pentru meciul final al etapei preliminare, a trebuit să zburăm patru ore până la Stavropol, iar de acolo a trebuit să luăm un autocar. Şi pentru a ajunge acolo în aprilie pentru Final Four-ul Cupei Rusiei, vom merge cu trenul. Cred că va fi o experienţă interesantă (zâmbeşte). Cât despre ruşi, pot spune că toţi sunt destul de prietenoşi, indiferent în ce oraş ne aflăm. Încerc să construiesc o comunicare cu ei în limba rusă, ceea ce facilitează doar stabilirea contactului şi destul de des îi face să zâmbească.
(n.r. - despre cum se descurcă în limba rusă) Vara trecută, când am ajuns prima dată în Rusia, clubul m-a ajutat să-mi găsesc un profesor. Şi atunci mi s-a dat contactul unei fete care s-a mutat din România la Moscova în urmă cu câţiva ani. Ea a devenit profesoara mea. E amuzant şi că vine din acelaşi oraş ca mine, din Reşiţa. În timpul antrenamentelor şi în viaţa de zi cu zi încerc să aplic cunoştinţele dobândite, să exersez comunicarea cât mai mult posibil. Pentru confortul de a mă deplasa prin Krasnogorsk şi Moscova, am închiriat o maşină şi ascult adesea muzică rusă la radio. Nu pot alege un artist preferat, dar îmi place cea mai mare parte din ceea ce este la radio. De asemenea, ajută foarte mult la învăţarea limbilor străine. Fiul meu David îşi foloseşte uneori cunoştinţele sale de limba rusă împotriva soţiei mele. Când au mici certuri, David începe să vorbească în rusă, iar soţia mea aleargă imediat la mine pentru ajutor, pentru a afla ce anume a spus.
(n.r. - despre viaţa lui în Rusia) Echipa noastră are sediul în Krasnogorsk, aşa că acolo locuiesc cu soţia şi cei doi copii. Dimineaţa, după micul dejun, îmi duc fiul şi fiica la grădiniţă, apoi merg la antrenament. După aceasta, stau să discut cu câteva dintre jucătoare, discut cu alţi membri ai echipei de tehnice ultima sesiune şi idei pentru sesiunile de antrenament ulterioare. Un alt punct din programul meu poate fi o călătorie la biroul clubului, pentru a discuta probleme stringente cu conducerea ŢSKA. După aceea, plec acasă, unde petrec mai mult timp cu familia. Dar munca mea nu se termină aici, pentru că mai trebuie să pregătesc clipuri video, să analizez acţiunile de joc ale adversarelor pentru meciurile viitoare.
(n.r. - despre cum îşi petrece timpul liber) În ceea ce priveşte activităţile de agrement, Moscova este un loc foarte atractiv, care poate oferi o mulţime de opţiuni de recreere şi divertisment. Ca familie, am vizitat deja Marele Circ din Moscova, parcul de distracţii Dream Island şi parcul acvatic din Lujniki. Toate aceste locuri sunt uimitoare şi provoacă o încântare sinceră. Desigur, vizităm şi diverse restaurante, muzee şi parcuri. Duminica, atunci când sunt liber, încerc să merg la biserică. Aceasta este o tradiţie lungă în familia mea. În curând, fiul meu va pleca într-o excursie cu grupa lui de la grădiniţă la grădina zoologică. Eu sunt un mare fan al băilor ruseşti. Întotdeauna mi-a plăcut să vizitez saunele, iar în Rusia, după cum am înţeles, mersul la baie este o tradiţie. În opinia mea, aceasta nu este doar o opţiune excelentă pentru procedurile de recuperare pentru sportivi, ci şi o modalitate bună de a reporni şi de a elibera stresul după o perioadă dificilă. Şi vorbind în general, eu şi familia mea nu ne plictisim aici.
(n.r. - despre vreo întâmplare amuzantă rezultată din faptul că nu prea ştie limba rusă) Vă pot spune o poveste amuzantă. De câteva ori, un meşter a venit la noi acasă pentru a ne ajuta la repararea mobilierului şi a instalaţiilor sanitare. În acele momente, nu eram acasă, iar soţia mea a încercat fără succes să construiască un dialog cu el în engleză, deşi nu înţelegea niciun cuvânt. Aşa că a trebuit să recurgă la ajutor de la terţi, traducători online şi apeluri către cunoştinţe care ar putea ajuta la comunicare. O dată am fost şi eu acasă, pentru că aveam o zi liberă. În acel moment, eu şi soţia mea vorbeam în limba română, iar meşterul ne-a auzit dialogul şi a exclamat surprins: <De ce nu ai spus înainte că ştii română?> S-a dovedit că el era din Moldova, iar limbile noastre sunt foarte asemănătoare. Am întâlnit deja o mulţime de astfel de oameni. Un moldovean lucrează într-un atelier de montaj anvelope, nu departe de casa mea. La grădiniţa unde merg copiii mei, la cantină lucrează o femeie care vine şi ea din Moldova. Şi într-unul din magazinele de unde cumpăr pâine, vânzătoarea vorbeşte şi româneşte. Mai mult, primele trei-patru ori când am fost acolo, n-am auzit niciun cuvânt de la ea, apoi a rostit o frază în limba română şi de atunci comunicăm. Toţi aceşti oameni îmi fac viaţa mult mai uşoară când vine vorba de problemele de zi cu zi, ceea ce mă face foarte fericit.
(n.r. - despre echipa lui) A fost important pentru noi să terminăm pe primul loc pentru a ne asigura un avantaj pe terenul de acasă în toate rundele play-off-ului. De asemenea, sunt mulţumit de faptul că, după rezultatele fazei preliminare, am devenit cei mai buni în ceea ce priveşte indicatorii statistici cheie. ŢSKA are cel mai bun golaveraj, cel mai productiv atac din ligă şi cea mai de încredere apărare. Pentru mine, indicatorul jocului defensiv de succes este deosebit de valoros, deoarece filosofia mea se bazează pe acest aspect de joc. Echipele pe care le-am condus în România au fost adesea cele mai bune în jocul defensiv şi au obţinut succese semnificative în mare parte datorită performanţei defensive eficientizate. Dacă ne întoarcem la ŢSKA, atunci sunt recunoscător tuturor jucătoarelor pentru atitudinea şi dedicarea lor, dar nu obosesc să le reamintesc că jocurile cele mai importante urmează.
(n..r - despre participarea în Liga Campionilor, competiţie din care ŢSKA a fost exlusă după invadarea Ucrainei) Îmi amintesc de victoriile noastre în faţa echipei Metz, mai ales în deplasare, cu o diferenţă de opt goluri. Nu este uşor pentru nicio echipă din lume să joace în deplasare împotriva lor, nu suferă atât de des înfrângeri pe terenul lor şi cu atât mai mult cu o asemenea diferenţă de scor. Victoria în faţa câştigătoarei Ligii Campionilor, Vipers, s-a dovedit a fi foarte strălucitoare. În opinia mea, aveam şanse excelente să luptăm pentru a intra între primele patru echipe din Liga Campionilor, dar circumstanţele au fost diferite.
(n.r. - de ce a ales să rămână, în condiţiile în care mulţi antrenori şi sportivi au decis să părăsească Rusia) De-a lungul carierei mele, nu am cedat niciodată în momentele dificile. Nu este stilul meu să renunţ la jumătatea unui loc de muncă şi să plec doar pentru că lucrurile nu merg aşa cum te aştepţi. M-am confruntat cu diverse dificultăţi, fie că a fost vorba de epidemii sau de întârzieri la plata salariilor de câteva luni. Dar acesta nu este un motiv să renunţi. Aici, la ŢSKA, din prima zi toţi au fost foarte amabili cu mine şi au încercat să facă totul pentru a mă putea concentra exclusiv pe munca mea, fără a fi distras de niciun factor extern. Este foarte important pentru mine ca familia mea să fie lângă mine, să se simtă confortabil aici şi să le placă să fie în Rusia. Îmi respect obligaţiile din contract faţă de club şi sunt hotărât să-mi continui munca la ŢSKA. În plus, simt o mare responsabilitate faţă de jucătoare. Cred că nu am dreptul să-i dezamăgesc şi să le las într-o situaţie atât de dificilă. Toate sunt mari profesionsite care confirmă acest lucru în fiecare zi prin munca lor la antrenamente şi este o mare onoare pentru mine să fiu antrenorul lor. Separat, aş dori să le mulţumesc fanilor noştri, care susţin echipa foarte energic. Chiar sper că în curând le vom putea mulţumi cu trofeele câştigate", a declarat el.
ŢSKA Moscova, campioana Rusiei, a încheiat prima fază a campionatului pe primul loc şi este calificată la Turneul Final Four al Cupei Rusiei, care va avea la 9 şi 10 aprilie.
În vârstă de 42 de ani, Pera conduce echipa rusă din vara anului trecut, după ce anterior a pregătit formaţia SCM Râmnicu Vâlcea.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
