Sportul mondial a fost marcat în 2016 de sistemul de dopaj din Rusia, totul începând de la depistarea pozitivă a vedetei tenisului mondial Maria Şarapova.
La 7 martie întreaga lume sportivă aştepta cu nerăbdare conferinţa de presă a Mariei Şarapova, care urma să facă un anunţ important. Lumea întreagă specula că sportiva ori va anunţa că este însărcinată, ori îşi va anunţa retragerea din activitate. Însă nimeni nu se aştepta la ceea ce avea să urmeze: “Am primit un e-mail de la WADA în care am fost anunţată că am fost depistată pozitiv cu meldonium. WADA mă anunţase că această substanţă va intra pe lista substanţelor interzise, însă nu am deschis acel e-mail”, spunea Şarapova.
Cu câteva ore înainte de anunţul Şarapovei, presa internaţională anunţase că patinatoarea rusă Ekaterina Bobrova, campioană olimpică la Soci în 2014 alături de Dmitri Soloviov, a fost depistată pozitiv cu meldonium, substanţă folosită pentru tratarea durerilor în piept.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Acesta a fost doar începutul unui lung şir de sportivi dopaţi cu această substanţă, între care şi românii Mirela Lavric, Mihai Donisan, Nicolae Soare sau Claudia Ştef. În urma depistării pozitive a mai multor sportivi, România nu a avut reprezentanţi în probele de kaiac-canoe la Jocurile Olimpice de la Rio.
De la 1 ianuarie, Agenţia Mondială Antidoping a adăugat substanţa activă din mildronat, meldonium, pe lista celor intezise, la clasa S4, modulatori hormonali şi metabolici. Meldoniumul ar fi eficient mai ales la probele de viteză, deoarece creşte vascularizarea muşchiului cardiac şi îmbunătăţeşte performanţele sportive.
Produsul a devenit interzis de WADA după ce a fost înscris în programul de supraveghere în 2015, “pentru a detecta posibilele tendinţe de abuz”. “Meldonium a fost adăugat din cauza datelor care indicau utilizarea sa de care sportivi pentru îmbunătăţirea performanţelor”, preciza WADA.
Potrivit prospectului, mildronat se mai utilizează pentru insuficienţă cardiacă cronică, cardialgie pe fond de distrofie a miocardului şi tulbulări circulatorii encefalice. Mediamentul stimulează capacitatea de muncă fizică şi intelectuală.
Până în acest an, sportivii puteau folosi acest medicament atât în perioada de pregătire, cât şi în competiţii.
Mildronat este produs de o companie letonă, fiind comercializat în Rusia şi în Ţările Baltice, dar interzis în Europa de Vest şi SUA. Medicamentul este un success comercial, cu cifre de afaceri în export de aproape 60-70 de milioane de euro în 2013.
Agenţiile antidoping naţionale au informat din timp sportivii asupra includerii substanţei meldonium pe lista celor interzise. De exemplu, agenţia rusă, Rusada, avertiza, pe site-ul oficial, încă din 30 septembrie 2015, cu privire la interzicerea meldoniumului.
Meldoniumul a fost doar începutul unei anchete care a dus la raportul McLaren privind dopajul sistematic din sportul rusesc.
În iulie, avocatul canadian Richard McLaren a dat publicităţii un raport după dezvăluirile lui Grigori Rodcenkov, fost şef al laboratorului antidoping rus, cu privire la sistemul organziat de dopaj din timpul JO de la Soci.
McLaren a făcut public raportul său, prin care a dovedit implicarea autorităţilor ruse în susţinerea şi acoperirea dopajului în rândul sportivilor din această ţară. McLaren afirma că Rusia a pus la punct "un sistem de dopaj de stat securizat" şi că Ministerul rus al Sporturilor a "controlat, dirijat şi supravegheat manipulările" eşantioanelor, cu "ajutorul activ al serviciilor secrete ruse".
Acest sistem a fost instaurat în 2011 şi ar fi durat până în august 2015, în beneficiul sportivilor ruşi de la numeroase discipline olimpice de vară şi de iarnă în timpul competiţiilor internaţionale organizate în Rusia (CM de nataţie din 2011, CM de atletism din 2013, CM de scrimă din 2014 şi 2015, JO de iarnă de la Soci din 2014 etc).
Pe baza acestui raport, aproximativ o sută de sportivi ruşi au fost împiedicaţi să participe la JO de vară de la Rio.
La 9 decembrie, Comitetul Olimpic Internaţional a anunţat că 254 de eşantioane de urină ale sportivilor ruşi de la Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci, din 2014, vor fi reanalizate.
CIO a precizat atunci că 63 de eşantioane de sânge prelevate sportivilor ruşi la Jocurile Olimpice din 2014 şi care au fost reanalizate au avut rezultate negative.
Peste 1.000 de sportivi ruşi au beneficiat de un program de dopaj "sponsorizat de stat" timp de patru ani, începând din 2011, se arăta într-un nou raport întocmit de avocatul canadian Richard McLaren.
În noul raport sunt menţionaţi şi patru medaliaţi de la Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci, din 2014, şi cinci de la Jocurile Olimpice de vară de la Londra, din 2012.
Raportul descria "o conspiraţie instituţională" în care au fost implicate şi serviciile secrete ruse, subliniindu-se faptul că sportivii nu au acţionat singuri, ci ca parte a unui program.
Richard McLaren a menţionat că amploarea dopajului este "fără precedent". În raport se precizează că sistemul a fost perfecţionat pe parcursul Jocurilor Olimpice din 2012, de la Londra, Campionatelor Mondiale de atletism din 2013, de la Moscova, şi JO de iarnă de la Soci, unde exista un sistem de siguranţă pentru a-i proteja pe eventualii câştigători ruşi ai medaliilor.
La JO de vară de la Londra, Rusia a obţinut 72 de medalii, dintre care 21 de aur, iar la JO de iarnă de la Soci sportivii ruşi au câştigat 33 de medalii (13 de aur).
Pentru a contracara acuzaţiile de dopaj, la 13 septembrie, Grupul rus de hackeri Fancy Bears a piratat date ale Agenţiei Americane Antidoping (USADA) şi a dat publicităţii apoi documente interne şi emailuri. Fancy Bears a publicat primele date medicale prin care se arăta că nume mari ale sportului american, ca jucătoarele de tenis Serena şi Venus Williams, gimnasta Simone Biles şi baschetbalista Elena Delle Donne, participante la JO, au folosit substanţe interzise pe baza unor certificate medicale. De asemenea, pe listele dezvăluite de Fancy Bears se mai aflau Rafael Nadal, Mo Farah sau canotoarea Roxana Cogianu, medaliată cu bronz în proba de 8+1 de la Jocurile Olimpice de la Rio, care a primit, în ianuarie 2011, excepţie de uz terapeutic pentru folosirea unei substanţe interzise.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
