2024 a fost anul în care sportul mondial a rămas mai sărac, numeroase legende încetând din viaţă. Au murit “eroul de la Sevilla”, Helmut Duckadam, Bela Karolyi, legendarul antrenor al Nadiei Comăneci, fostul selecţioner al României Christoph Daum, dar şi tehnicianul suedez Sven-Goran Eriksson, un caz care a emoţiionat lumea.
Ne-au părăsit şi celebrii Franz Beckenbauer, Andreas Brehme şi Toto Schillaci.
Romnânia a pierdut câteva legende: Vasile Dîba, primul campion olimpic la kaiac din istoria României, Dumitru “Take” Macri, primul român nominalizat la “Balonul de Aur”, Ştefan Birtalan, dublu campion mondial la handbal, Mihaela Peneş, campioană olimpică la aruncarea suliţei în 1964, şi antrenorul Gheorghe Mulţescu.
DECESELE DIN SPORT DIN 2024
5 ianuarie - Mario Zagallo, de patru ori campion mondial cu naţionala Braziliei
Mario Zagallo, cvadruplu campion mondial cu naţionala Braziliei, a murit la Rio de Janeiro, la vârsta de 92 de ani.
Fostul mijlocaş, născut la Maceio, a fost de două ori campion mondial ca jucător, în 1958 şi 1962, apoi ca antrenor, în 1970, şi în cele din urmă ca antrenor secund al prietenului său Carlos Alberto Parreira, în 1994. El a fost, de asemenea, vicecampion mondial în 1998. Zagallo a mai antrenat cele patru cluburi importante din Rio de Janeiro (Flamengo, Fluminense, Vasco şi Botafogo), precum şi Kuweit (1976-77), Arabia Saudită (1982-84) şi Emiratele Arabe Unite (1988-90).
Zagallo a fost foarte popular printre fani, care i-au apreciat francheţea şi patriotismul. Era singura persoană, alături de Didier Deschamps şi Franz Beckenbaueur, care a câştigat Cupa Mondială atât ca jucător, cât şi ca antrenor. Format la Botafogo, stângaciul, extrem de abil şi inteligent, a evoluat alături de cei mai mari jucători din istoria ţării sale, de la Pelé la Garrincha, fără a-i uita pe Didi, Nilton Santos, Gerson, Rivellino, Jairzinho şi Tostao.
7 ianuarie - Franz Beckenbauer, unul dintre cei mai mari fotbalişti şi antrenori ai Germaniei
Franz Beckenbauer, unul dintre cei mai mari fotbalişti şi antrenori ai Germaniei, s-a stins din viaţă în ianuarie. Beckenbauer, campion mondial în 1974 ca jucător şi în 1990 ca antrenor, avea 78 de ani.
Fost fundaş central legendar, considerat unul dintre cei mai buni jucători de fotbal din toate timpurile, a jucat pentru Germania de 103 ori între 1965 şi 1977. Campion mondial în 1974 ca jucător, Franz Beckenbauer a condus naţionala Germaniei la titlu şi în 1990, de data aceasta ca antrenor.
Legendă la Bayern Munchen, el a jucat şi la Hamburg şi New York Cosmos şi a câştigat de două ori Balonul de Aur, în 1972 şi 1976.
După ce s-a retras ca jucător, "Kaiser Franz" a devenit antrenor al echipei Germaniei de Vest, înainte de a-şi încheia cei şase ani pe bancă după titlul mondial din 1990, în Italia, împotriva Argentinei lui Diego Maradona. Bernard Tapie i-a încredinţat conducerea formaţiei Olympique Marseille, care era în căutarea primului său titlu continental. Aventura sa la Marsilia a durat doar câteva luni (între 20 septembrie şi 31 decembrie 1990), înainte de a fi înlocuit de Raymond Goethals şi promovat pentru scurt timp la funcţia de director sportiv al clubului.
La întoarcerea la Bayern Munchen, unde a preluat conducerea primei echipe în 1994 şi din nou în 1996, Franz Beckenbauer s-a impus ca unul dintre managerii emblematici ai clubului.
Preşedinte al Consiliului de Supraveghere până în 2009, când a fost înlocuit de Uli Hoeness, legendarul fost mijlocaş central a rămas preşedinte de onoare al clubului din Munchen până la moartea sa, survenită luni.
14 ianuarie - Paul Cămui, jucător şi apoi antrenor la volei al CSM Constanţa
Clubul CSM Constanţa a anunţat la 14 ianuarie decesul fostului său jucător Paul Cămui, care a antrenat la minivolei în ultimii ani. Jucătorul cu care CSM Constanţa promova în Divizia A, în 2021, avea doar 27 de ani. Paul Cămui a făcut parte şi din lotul României la Universiada din 2017, iar în carieră a mai jucat, între alte echipe, la CSM Bucureşti şi Universitatea Cluj.
Paul Cămui era fiul lui Cristian Cămui, director tehnic în cadrul Academiei Gheorghe Hagi.
22 ianuarie - Luigi "Gigi" Riva, cel mai bun marcator din toate timpurile al naţionalei Italiei
Luigi "Gigi" Riva, cel mai bun marcator din toate timpurile al Italiei, a murit la vârsta de 79 de ani. A fost una dintre figurile emblematice ale fotbalului italian din anii 1960 şi 1970, o epocă de aur în care Italia a câştigat Campionatul European din 1968 şi a ajuns în finala legendarei Cupe Mondiale FIFA din 1970.
În Mexic, a fost unul dintre protagoniştii unuia dintre cele mai mari meciuri din istoria Cupei Mondiale, semifinala câştigată în faţa Germaniei (4-3), alături de alte nume mari precum Gianni Rivera, Giacinto Fachetti şi portarul Dino Zoff. El a marcat unul dintre cele cinci goluri din prelungirile care au calificat Italia în finală împotriva Braziliei lui Pele (4-1).
Cu doi ani mai devreme, marcase cel mai important dintre cele 35 de goluri ale sale în tricoul "azzurro", în finala Euro, pe stadionul Olimpic din Roma, împotriva Iugoslaviei (2-0). A fost o reeditare a finalei, după un 1-1 şi după ce se calificase în semifinala contra URSS... prin tragere la sorţi, deoarece încă nu fuseseră introduse loviturile de departajare.
24 ianuarie - maratonistul Ilie Roşu
Maratonistul Ilie Roşu a murit după ce a făcut infarct în timp ce participa la Maratonul Unirii de la Focşani. El avea 64 de ani şi era colonel în rezervă.
Roşu, originar din Adjud şi organizator al evenimentului sportiv de la Focşani, a făcut infarct imediat după ce a luat startul în competiţie. Un alt participant i-a acordat primul ajutor, până la sosirea echipajelor de intevenţie care au îneput manevrele de resuscitare. Acestea au continuat şi la spital, dar sportivul nu a răspuns manevrelor şi a fost declarat decesul.
6 februarie - Miguel Angel Gonzalez Suárez, portar legendar al echipei Real Madrid
Miguel Angel Gonzalez Suárez, mai cunoscut sub numele de Miguel Ángel, legendarul portar al echipei Real Madrid între anii '70 şi '80, a murit la vârsta de 76 de ani.
“El Gato“ (Pisica), aşa cum era cunoscut, suferea de SLA (scleroză laterală amiotrofică), pe care el însuşi a anunţat-o la 17 decembrie 2022.
Miguel Ángel a evoluat pentru clubul madrilen timp de 18 sezoane în care a jucat 346 de meciuri. El a sosit în 1967 de la Agrupación Deportiva Couto. Concurenţa dură cu Betancort şi García Remón a făcut ca în primul sezon să fie împrumutat la Castellón. S-a întors apoi, dar nu avea să devină titular permanent până în 1974.
Miguel Ángel a câştigat 18 trofee, precum şi un trofeu Zamora în 1976. A fost selecţionat de 18 ori pentru echipa Spaniei, devenind portarul titular al echipei naţionale la Cupa Mondială din Argentina din 1978. De asemenea, a făcut parte din echipa care a participat la Cupa Mondială din Spania din 1982.
6 februarie - Fostul atacant dinamovist Gheorghe Iamandi
Fostul atacant dinamovist Gheorghe Iamandi a murit cu două luni înainte să împlinească 67 de ani, a anunţat FC Dinamo.
Gheorghe Iamandi şi-a început cariera profesionistă în 1978, la FC Delta Tulcea, unde a evoluat în 40 de meciuri şi a marcat 34 de goluri. S-a alăturat clubului Dinamo în sezonul 1983-1984, unde a şi intrat pe teren în minutul 77 al returului cu Liverpool, în semifinalele Cupei Campionilor Europeni. A marcat 5 goluri pentru Dinamo Bucureşti în cele 19 partide în care a jucat. Cariera de jucător şi-a încheiat-o acolo unde a şi început-o, la FC Delta Tulcea, în 1989, aceeaşi şi singura echipă unde a luat loc şi pe banca tehnică, în perioada 2011-2013.
20 februarie - Andreas Brehme, autorul golului victoriei pentru Germania în finala CM din 1990
Andreas Brehme, autorul golului victoriei pentru Germania în finala Cupei Mondiale din 1990, a murit la 63 de ani.
Brehme a câştigat Bundesliga atât cu Kaiserslautern, cât şi cu Bayern Munchen şi a câştigat, de asemenea, un titlu în Serie A cu Inter Milano. Brehme a avut o carieră internaţională de zece ani, în care a marcat opt goluri, şi a participat la Cupele Mondiale din 1986, 1990 şi 1994 şi la Campionatele Europene din 1984, 1988 şi 1992.
A fost numit în cea mai bună echipă a turneului în 1984, 1990 şi 1992.
20 februarie - Vasile Dîba, primul campion olimpic la kaiac din istoria României
Unul dintre cei mai valoroşi sportivi din istoria clubului Dinamo, kaiacistul Vasile Dîba, a murit la 69 de ani.
Născut la data de 24 iulie 1954, în localitatea Jurilovca din Tulcea, Vasile Dîba a fost unul dintre cei mai valoroşi kaiacişti români. Palmaresul său sportiv este impresionant: cvadruplu medaliat olimpic la kaiac (aur şi bronz în 1976 la Montreal, respectiv argint şi bronz în 1980 în Moscova) şi de cinci ori campion mondial.
La Campionatele Mondiale de la Ciudad de Mexico a câştigat două medalii de aur, la kaiac simplu pe 500 m (K1 - 500 m) şi la ştafeta kaiac simplu 4x500 m (K1 - 4x500 m); 1975, la Campionatul Mondial de la Belgrad, s-a clasat al doilea în ambele probe; 1976, la Jocurile Olimpice de la Montreal, la K1 - 500 m, a cucerit primul titlu olimpic din istoria kaiacului românesc, iar la kaiac simplu pe 10.000 m (K1 - 1000 m) a obţinut medalia de bronz; 1980, Olimpiada Moscova, medaliile de argint la kaiac de patru persoane pe 1000 m (K4 - 1000 m) şi de bronz, la K1 - 500 m.
A primit titlul de Maestru Emerit al Sportului, iar in 2000 i-a fost conferit „Ordinul muncii” clasa I.
22 februarie - Artur Jorge, fost selecţioner al Portugaliei
Antrenorul portughez Artur Jorge a murit la vârsta de 78 de ani, după o lungă boală.
Fost atacant la Porto, Benfica şi Belenenses, Artur Jorge, care a împlinit 78 de ani pe 13 februarie, a avut o carieră lungă şi remarcabilă de antrenor, cu două etape la Paris Saint-Gemrian (1991-1994, apoi 1998-1999), FC Porto (1984-1987, apoi 1989-1991), Matra-Racing (1987-1989), Benfica (1994-1995), echipa naţională a Portugaliei (1996-1997) şi US Créteil (2006-2007).
Cariera sa de antrenor a inclus şi Arabia Saudită, între 1999 şi 2001, la Al Nasr şi apoi la Al Hilal, precum şi în Rusia (2003-2004) şi la cârma Camerunului (2004-2006). Artur Jorge a câştigat Cupa Campionilor Europeni în 1987 cu Porto, scor 2-1 cu Bayern Munchen. Antrenorul portughez a mai câştigat Cupa Franţei în 1993 şi campionatul în 1994 ca antrenor al echipei PSG.
18 martie - Konstantin Koltsov, fost jucător profesionist de hochei pe gheaţă, şi iubitul Arinei Sabalenka
Konstantin Koltsov, fost jucător profesionist de hochei pe gheaţă din Belarus şi iubitul jucătoarei de tenis Arina Sabalenka, a murit la vârsta de 42 de ani. Decesul a survenit la Miami.
Koltsov a jucat pentru echipa naţională a Belarusului la Jocurile Olimpice de iarnă din 2002 şi 2010 şi a petrecut părţi din trei sezoane la Pittsburgh Penguins din NHL, între 2002 şi 2006.
20 martie - Dumitru “Take” Macri, primul român nominalizat la “Balonul de Aur”
Dumitru Macri, primul român nominalizat la “Balonul de Aur”, s-a stins din viaţă la vârsta de 92 de ani, la Paris, acolo unde a locuit în ultimii ani.
Născut în 28 aprilie 1931 la Bucureşti, Dumitru Macri a evoluat în întreaga sa carieră doar pentru Rapid, în perioada 1950-1965, unde a câştigat Cupa Balcanică în 1964. A îmbrăcat tricoul echipei naţionale de 10 ori, în perioada 1958-1962. Ca antrenor a activat la CFR Timişoara (1971-1972), Rapid (1973), naţionala Algeriei (1974-1975) şi FC Olt Scorniceşti (1984). În 1986 a ales să plece din România şi să se stabilească la Paris, alături de fiul său.
În 1961, Dumitru Macri a fost nominalizat la Balonul de Aur, alături de nume precum Lev Yashin, Eusebio, Sir Bobby Charlton, Alfredo Di Stefano şi Ferenc Puskas.
26 martie - Ana Stark-Stănişel, una dintre cele mai valoroase handbaliste din istoria României
Ana Stark-Stănişel, una dintre cele mai valoroase handbaliste din istoria României, a murit la 89 de ani.
Ana Boţan-Stark-Stănişel s-a născut la Hărman, lângă Braşov, în 1935. Ana Stark a făcut parte din cea mai prolifică generaţie a handbalului feminin din istoria României şi a Rapidului. Are în palmares 4 titluri naţionale cu Rapid, în 1961, 1962, 1963 şi 1967, plus două Cupe ale României cucerite în 1956 şi 1961. Tot cu Rapidul a devenit campioană europeană intercluburi în 1964, când a cucerit Cupa Campionilor Europeni.
Ana Stark este triplă campioană mondială cu naţionala României, în 1956, 1960 şi 1962. Ediţia din 1962 s-a disputat la Bucureşti, pe stadionul Republicii, iar Ana Stark a fost cea mai bună marcatoare a naţionalei române, cu 11 goluri înscrise.
În 1956, Annei Stark-Stănişel i s-a conferit titlul de „Maestru Emerit al Sportului” pentru medalia de aur de obţinută la Campionatul Mondial în 11 jucătoare din 1956.
Într-o ceremonie desfăşurată pe 11 iunie 2009, Anna Stark-Stănişel a fost decorată de preşedintele Traian Băsescu cu Ordinul „Meritul Sportiv" Clasa I
28 martie - Horaţiu Giurgiu, legendă a baschetului românesc
Clubul Sportiv Dinamo a anunţat decesul profesorului Horaţiu Giurgiu (85 de ani), o legendă a baschetului românesc şi a CS Dinamo. Antrenorul cunoscut de apropiati sub numele de alint "Bigu" a jucat la Dinamo în anii 60-70, câştigând şapte titluri naţionale. După ce a renunţat la cariera de sportiv, la numai 33 de ani, a îmbrăţişat profesia de antrenor, şlefuind talente precum Constantin "Titi" Popa, Gherasim Tzakis, Mircea Ivanov, Cornel Alecu si Uche Iheadindu.
10 aprilie - O.J. Simpson, fostul superstar al fotbalului american achitat în ”procesul secolului”
Fostul superstar al fotbalului american O.J. Simpson, al cărui proces cu privire la o dublă crimă în 1995 a captivat America înainte de achitare, a murit de cancer la vârsta de 76 de ani. În pofida acestei achitări-surpriză, povestea lui Orenthal James Simpson, numele său complet, este povestea unui declin inexorabil al unui bărbat considerat uneori primul superstar afroamerican din Statele Unite.
Născut la San Francisco la 9 iulie 1947, el este crescut de către o mamă singură, abandonat de către tatăl său la vârsta de cinci ani. Suferind de rahitism în coplărie, el devine mai târziu un sportiv ieşit din comun şi realizează o carieră strălucitoare în Liga Naţională de Fotbal American (NFL). El este încoronat drept jucătorul anului 1973, la echipa Buffalo Bills (nord-est).
Seducător, charismitic, supranumit ”The Juice” - din cauza iniţialelor care corespund ”Orange Juice” -, el se bucură de o popularitate uriaşă, pe care şi-o păstrează mult timp după încheierea carierei sportive, la sfârşitul anilor '70. Înainte de a părăsi sportul este solicitat de cinema şi televiziune, în serialul ”Roots” (1977), şi-i încântă pe publicitari cu vocea sa uşor gravă.
Prezenţa sa naturală pe ecran îl conduce mai târziu la o carieră de comentatori sportiv. În 1985, se căsătoreşte, în a doua sa căsătorie, cu o frumuseţe blondă, Nicole Brown, care-i dă doi copii, şi duc o viaţă opulentă. Ei divorţează în 1992.
În timp ce se îndepărtează treptat de lumina proiectoarelor, O.J. Simpson revine în centrul actualităţii ca personajul principal al unuia dintre cele mai fascinante dosare judiciare ale secolului al XX-lea în Statele Unite.
La 12 iunie 1994, Nicole Brown este descoperită moartă la Los Angeles, într-o baltă de sânge, alături de corpul prietenului său, Ronald Goldman, şi el asasinat sălbatic. După o urmărire de mai multe ore pe autrostrăzi în Los Angeles, urmărită în direct de camere de televiziune care filmează din elicopter, Simpson este arestat de poliţie. Analize genetice identifică sângele lui Simpson la locul crimei, al victimelor în maşina sa şi acasă. ”O.J,” îşi clamează nevinovăţia, dar este inculpat de crimă dublă.
Un an mai târziu, după un proces cu mare spectacol, transmis de asemenea în direct la televiziune, un juriu din Los Angeles îl achită. Această hotărâre provoacă un val de indignare în Statele Unite şi împarte opinia între afroamericani şi albi, la trei ani după revolte rasiale sângeroase în megalopolisul californian.
Fostul jucător este găsit apoi vinovat de moartea celor două victime într-un proces civil, în 1997, şi este condamnat să plătească despăgubiri în valoare de peste 33 de milioane de dolari familiilor acestora - ceea ce nu va face niciodată.
El se instalează apoi în Florida (sud-est), unde bunurile îi sunt la adăpost de o confiscare care să pună în aplicare hotărârea tribunalului civil din Califronia, în cealaltă parte a ţării.
În 2007 face să se vorbească din nou despre el în cronici judiciare, după ce este arestat la Las Vegas cu privire la un jaf de suveniruri sportive împreună cu cinci acoliţi, într-un hotel-cazinou din oraş, sub ameninţarea armei.
La începutul lui octombrie 2008, este găsit vinovat de 12 capete de acuzare şi condamnat la o pedeapsă de la nouă la 33 de ani de închisoare. El se afla din 2017 în eliberare condiţionată.
În pofida faptului că datora zeci de milioane de dolari familiilor fostei sale soţii şi partenerului acesteia, legea l-a autorizat să-şi păstreze pensia de retragere ca fotbalist profesionist, de 25.000 de dolari pe lună.
5 mai - fostul selecţioner de legendă al Argentinei, César Luis Menotti
César Luis Menotti, selecţionerul naţionalei Argentinei, câştigătoare a Cupei Mondiale din 1978, a murit la vârsta de 85 de ani.
Pe lângă perioada petrecută la naţionala Argentinei, Menotti a antrenat şi FC Barcelona şi Boca Juniors, acumulând o carieră remarcabilă şi lăsând o amprentă de neşters în lumea fotbalului.
20 mai – alpinistul Gabriel Ţabără
Alpinistul Gabriel Viorel Ţabără, în vârstă de 48 de ani, a murit pe Everest, în Tabăra III, situată la 7470 m altitudine. El a fost găsit fără viaţă în cortul său de către ghidul său montan.
Românul se afla pe munte de peste două luni, deoarece plănuia să escaladeze Lhotse fără oxigen suplimentar. El a finalizat aclimatizarea şi mai multe runde de rotaţie în pregătirea pentru ascensiunea pe vârf.
27 mai - Ştefan Birtalan, dublu campion mondial la handbal
Ştefan Birtalan, dublu campion mondial şi cel mai bun handbalist al lumii în 1974, 1976 şi 1977, a murit în luna mai. Birtalan a fost supus unui transplant de ficat în 2008 şi era internat de mai mult timp la Spitalul Fundeni din Capitală.
Birtalan s-a născut la 25 septembrie 1948, la Jibou, în judeţul Sălaj. În liceu, a practicat handbal, volei, baschet şi atletism. La 16 ani, a debutat în echipa de handbal Rapid CFR Jibou, evoluând în Campionatul Regional Cluj. În 1966, ajuns la Baia Mare, la Şcoală Tehnică de Construcţii, şi a jucat volei la "U" Explorări, în prima liga, neştiind că în Baia Mare există o echipa de handbal. Ulterior a evoluat la echipa de handbal Mînerul Baia Mare, pe atunci în campionatul regional. Cu Birtalan în formaţie, Mînerul a promovat, mai întâi, în "B", iar apoi în Divizia A.
Din 1970 până în 1985 (cu o singură întrerupere, între 1981 şi 1983) a evoluat la HC Steaua Bucureşti.
La clubul militar, că jucător de handbal, şi-a adjudecat de 12 ori titlul de campion al României şi a câştigat Cupa Campionilor Europeni în 1977, după ce în 1971, a fost doar finalist, tot cu Steaua. În 1966, a debutat la echipa naţională de juniori, pentru care a evoluat în două partide, apoi a jucat patru partide la tineret, iar în 1968, la 20 de ani, a fost selecţionat la naţională de handbal de seniori a României.
A cucerit titlurile mondiale în 1970, la Paris, în Franţa, şi în 1974, la Berlin. La CM din 1974, a fost golgheterul competiţiei, cu 43 de goluri marcate.
La Jocurile Olimpice de la Munchen, din 1972, a fost componentul echipei României medaliată cu bronz, dar a evoluat într-o o singură partida. În 1976, însă, la JO de la Montreal unde echipa României a cucerit medalia de argint, a evoluat în şase partide şi a fost golgheterul competiţiei, cu 32 de goluri marcate. În 1980, a participat pentru a treia oară la o ediţie a Jocurilor Olimpice, şi s-a întors din nou cu o medalie, de dată această de bronz. A evoluat în toate cele şase partide şi a marcat 23 de goluri.
După ce s-a retras din activitatea competiţională a început o carieră de antrenor în Italia, unde a fost antrenor-jucător. La întoarcerea în România, a fost secundul lui Radu Voina la Steaua, în paralel, pregătind naţională masculină de handbal - tineret. Din 1991 până în 1994, a fost antrenor principal la Steaua.
În 1994, a plecat în Qatar, unde a fost antrenorul coordonator al tuturor echipelor naţionale de handbal ale acestei ţări, iar la campionatul de tineret din Argentina, din anul 1995, echipa pe care o antrena a învins naţională României.
El a revenit în ţară în 1999 şi până în 2002 a fost ou antrenor principal la Steaua, cu care a mai reuşit să câştige două titluri de campion şi două cupe ale României, în 2000 şi 2001.
În 2002 a renunţat la antrenorat, din cauza unor probleme de sănătate, şi a fost cooptat în staff-ul de conducere al secţiei de handbal a Stelei.
A primit titlul de Maestru Emerit al Sportului. I-a fost acordată Medalia naţională “Serviciul Credincios” clasa I.
18 iunie - Willie Mays, legendă a MLB
Willie Mays, unul dintre cei mai mari jucători de baseball din toate timpurile, a încetat din viaţă la vârsta de 93 de ani. El a jucat în MLB timp de 22 de sezoane şi a fost All-Star în fiecare dintre anii în care a fost profesionist.
Mays este considerat unul dintre cei mai mari jucători din istoria MLB: 22 de sezoane jucate - 20 şi jumătate la Giants, mai întâi la New York şi apoi la San Francisco, şi unul şi jumătate la New York Mets - 660 de home run-uri reuşite (al şaselea din toate timpurile), de două ori MVP şi de 24 de ori ales pentru All Star Game (pentru că la un moment dat se jucau mai multe All Star Game-uri într-un sezon).
După ce şi-a început cariera în Negro Leagues, în perioada segregării rasiale, Mays a intrat în MLB în 1951, la New York Giants. A fost votat cel mai bun debutant al sezonului şi şi-a dus echipa în World Series (pierzând în faţa celor de la New York Yankees). În 1954, i-a ajutat pe Giants să câştige titlul - ultimul al francizei din New York - şi a fost votat MVP al sezonului în Liga Americană.
Giants a plecat la San Francisco în 1958 şi a pierdut finala din 1962 cu patru victorii la trei, tot în faţa celor de la New York Yankees. Mays a fost votat din nou MVP al sezonului din Liga Americană în 1965. Excelent apărător, el a câştigat şi o "Mănuşă de Aur", un premiu acordat în fiecare an celor mai buni apărători poziţie cu poziţie, de 12 ori. În 1973, a jucat pentru ultima oară în World Series cu New York Mets, dar a pierdut în faţa celor de la Oakland.
30 iunie - Fostul antrenor Ion V. Ionescu
FRF a anunţat decesul fostului antrenor Ion V. Ionescu, la vârsta de 88 de ani.
Cel cunoscut ca „Jackie” Ionescu a evoluat în cariera de jucător la Poli Timişoara, Progresul Sibiu, Sportul Studenţesc şi Victoria Bucureşti. Ca antrenor, a pregătit mai multe echipe importante: Poli Timişoara, Jiul Petroşani, CFR Timişoara, UTA, CSM Reşiţa, Aurul Brad, Corvinul Hunedoara, Sportul Studenţesc, Progresul Bucureşti. A fost câştigător al Cupei României cu Poli Timişoara în 1980, învingând-o pe Steaua, 2-1. Acesta e ultimul trofeu cucerit de timişoreni. Fostul antrenor a publicat de-a lungul carierei sale şi 5 cărţi.
10 iulie - Fostul vicecampion mondial Marian Velicu
Fostul vicecampion mondial la box Marian Velicu a încetat din viaţă, la vârsta de 47 de ani.
Component al secţiei de box de la Dinamo, Marian Velicu a fost vicecampion mondial şi medaliat cu bronz la Campionatele Europene, la categoria 48 kg. De asemenea, a participat la Jocurile Olimpice de la Sydney, din 2000. După cariera sportivă, a lucrat ca poliţist în cadrul DGPMB.
1 august - Craig Shakespeare, fostul antrenor al echipei Leicester
Fostul antrenor al echipei Leicester City, Craig Shakespeare, a încetat din viaţă la vârsta de 60 de ani. Shakespeare era sub tratament pentru cancer în octombrie 2023.
El a mai lucrat pentru West Bromwich, Hull, Everton, Watford, Aston Villa şi Norwich şi a avut o perioadă ca antrenor secund al Angliei în 2016. Shakespeare a fost secundul lui Claudio Ranieri în 2015-16, când Leicester a creat una dintre cele mai frumoase poveşti din toate timpurile din fotbal, câştigând Premier League. El l-a înlocuit pe Ranieri ca antrenor principal în februarie 2017, dar, după ce a fost numit permanent mai târziu în iunie pe un contract de trei ani, a fost concediat în octombrie.
Cel mai recent angajament al lui Shakespeare a fost o altă perioadă ca secund al echipei Leicester în aprilie 2023, sub conducerea lui Dean Smith, dar el a plecat după retrogradarea echipei din Premier League în luna următoare.
În timpul carierei sale de jucător, a evoluat pentru Walsall, Sheffield Wednesday, West Brom, Grimsby, Scunthorpe, Telford şi Hednesford.
8 august - Issa Hayatou, fostul preşedinte al CAF
Camerunezul Issa Hayatou a murit la Paris, la vârsta de 77 de ani. El a fost preşedintele Confederaţiei Africane de Fotbal (CAF) timp de aproape treizeci de ani şi peste o zi ar fi împlinit 78 de ani.
Issa Hayatou a fost o figură-cheie a fotbalului african timp de mulţi ani. Preşedinte al Confederaţiei Africane de Fotbal (CAF) timp de aproape treizeci de ani (1988-2017), el a adus o contribuţie majoră la dezvoltarea fotbalului african. În special, el a asigurat organizarea primei Cupe Mondiale în Africa, în 2010, în Africa de Sud.
Hayatou a fost, de asemenea, pentru scurt timp preşedinte al FIFA între octombrie 2015 şi februarie 2016. La sfârşitul perioadei sale în fruntea CAF, era preşedinte al consiliului de administraţie al Cameroon National Football Academy (Anafoot) şi membru al comitetului local de organizare a Cupei Africii pe Naţiuni 2021.
În 2011, Hayatou a fost sancţionat de CIO pentru rolul său într-un presupus scandal de mită la FIFA.
El a primit o mustrare după ce BBC Panorama a susţinut că a primit aproximativ 20.000 de dolari de la compania de marketing sportiv ISL, acum dispărută, în 1995. Hayatou a negat orice corupţie şi a spus că banii au fost un cadou pentru confederaţia sa.
În timpul mandatului său la conducerea fotbalului african, fotbalul de pe continent a făcut progrese, deşi Hayatou a fost adesea acuzat de dictatură şi de lentoare în a introduce schimbări inovatoare.
Hayatou l-a provocat pe Blatter la preşedinţia FIFA în 2002, dar a pierdut greu, deoarece multe ţări africane l-au abandonat în votul împotriva elveţianului.
24 august - Fostul selecţioner al României, Christoph Daum, a murit la 70 de ani
Fostul selecţioner al României, Christoph Daum, a murit la 70 de ani. După o lungă luptă cu cancerul, acesta s-a stins din viaţă în pace, înconjurat de familia sa, la Koln. Daum se lupta cu boala încă din toamna anului 2022.
El a fost selecţioner al României în perioada iulie 2016 - septembrie 2017. De-a lungul carierei, el a mai antrenat echipele Bursaspor, FC Koln, VfB Stuttgart, Beşiktaş, Bayer Leverkusen, Fenerbahce, Austria Viena, Eintracht Frankfurt şi FC Bruges. El a câştigat titlul cu VfB Stuttgart (1991/1992), Beşiktaş (1994/1995), Austria Viena (2002/2003) şi Fenerbahce (2003/2004 şi 2004/2005).
26 august - Tehnicianul suedez Sven-Goran Eriksson
Tehnicianul suedez Sven-Goran Eriksson a murit de cancer pancreatic la vârsta de 76 de ani. El a fost primul antrenor străin din istoria naţionalei Angliei (2001-2006). Suedezul a condus 12 cluburi, printre care Manchester City, Leicester, Roma şi Lazio, câştigând 18 trofee. Eriksson a condus, de asemenea, Mexic, Coasta de Fildeş şi Filipine.
După ce s-a retras ca jucător la vârsta de 27 de ani, Eriksson şi-a început cariera de manager la Degerfors în 1977, înainte de a se alătura echipei suedeze Goteborg, unde a câştigat titlu, două cupe ale Suediei şi Cupa UEFA 1981. El a continuat apoi la Benfica, precum şi să conducă echipele italiene Roma, Fiorentina, Sampdoria şi Lazio - unde a câştigat şapte trofee, inclusiv titlul din Serie A, două Cupe ale Italiei şi Cupa Cupelor.
27 august – Fotbalistul Juan Izquierdo
Fotbalistul uruguayan Juan Izquierdo a murit la câteva zile după ce s-a prăbuşit pe teren la un meci din Copa Libertadores. Fotbalistul în vârstă de 27 de ani se afla la terapie intensivă de când s-a prăbuşit, la 22 august, pe stadionul Morumbi din Brazilia, în timpul manşei a doua a meciului echipei Club Nacional cu Sao Paulo, din optimile Copei Libertadores.
28 august - Handbalista Iryna Glibko
Clubul SCM Râmnicu Vâlcea a anunţat decesul jucătoarei ucrainene Iryna Glibko, la doar 34 de ani.
Iryna Glibko a jucat în Liga Naţională din 2012. Cu CSM Bucureşti şi SCM Râmnicu Vâlcea a devenit campioană naţională, iar celelalte echipe la care a jucat au fost Danubius Galaţi şi HCM Roman. Glibko a fost şi componentă a naţionalei Ucrainei. La SCM Râmnicu Vâlcea a jucat din 2017 şi până în vara acestui an.
29 august - Mihaela Peneş, campioană olimpică la aruncarea suliţei în 1964
Mihaela Peneş, campioană olimpică la aruncarea suliţei la Tokyo în 1964, a murit la 77 de ani.
A strălucit de la prima ediţie de Jocuri la care la participat şi a cucerit aurul, la Jocurile de la Tokyo 1964. A aruncat suliţa dincolo de linia celor 60 m şi a devenit cea mai tânără campioană olimpică a României la acea vreme, la doar 17 ani. A intrat în istoria olimpică a României cucerind inimile tuturor prin bun simţ şi onestitate. Victoria surprinzătoare de la Jocurile Olimpice din 1964 a fost urmată de aurul de la Universiada din 1965 A concurat apoi la ediţia Jocurilor Olimpice din 1968, de la Ciudad de Mexico, unde avea să obţină medalia de argint.
În perioada 1965-1968, Mihaela Peneş a fost campioană naţională la suliţă. Avea să pună capăt carierei sportive după încheierea ediţiei Jocurilor Olimpice din 1968 şi să se dedice meseriei de antrenor, apoi a fost oficial al federaţiei române de profil.
Din 1990 s-a alăturat Comitetului Olimpic Român, şi în 1995 avea să devină coordonatoarea Departamentului Internaţional al Comitetului, şi, ulterior, secretar general pentru câteva luni în 1999.
5 septembrie - Atleta ugandeză Rebecca Cheptegei
După ce a suferit arsuri pe 80% din suprafaţa corpului, atleta ugandeză Rebecca Cheptegei a murit din cauza rănilor grave. Ea fusese internată în spital după ce un bărbat identificat de poliţie drept partenerul ei a stropit-o cu benzină şi apoi i-a dat foc.
Rebecca Cheptegei a ocupat locul 44 la maratonul de la Paris.
6 septembrie - Ron Yeats, legendar căpitan al echipei Liverpool
Legendarul căpitan al echipei Liverpool, Ron Yeats, a murit la vârsta de 86 de ani. Fostul fundaş scoţian a făcut parte din echipa lui Liverpool care a câştigat titlul în Second Division în 1962, înainte de a câştiga două titluri în prima ligă, Cupa Angliei şi Cupa Ligii de trei ori.
A jucat 454 de meciuri înainte de a se alătura echipei Tranmere Rovers în 1971. Mai mult de 400 dintre aceste apariţii au fost în calitate de căpitan, un număr depăşit doar de Steven Gerrard.
În ianuarie, el a fost diagnosticat cu boala Alzheimer.
Yeats a avut două selecţii în naţionala Scoţiei în 1964 şi 1965.
15 septembrie - Antrenorul Gheorghe Mulţescu
Tehnicianul Gheorghe Mulţescu a murit, la vârsta de 72 de ani. Fostul mare antrenor era internat la Spitalul Clinic de Urgenţă din cauza unei pneumonii.
Ca jucător, Mulţescu a debutat la Steaua în 1963 şi a mai jucat la Jiul, Dinamo, CSM Suceava, Rocar şi UTA. Cu Dinamo a câştigat de 3 ori campionatul şi de două ori Cupa României. A jucat de 15 ori în echipa naţională şi a fost component al reprezentativei studenţeşti a României
El era poreclit SMURD şi a antrenat pe Dinamo Bucureşti, Sportul Studenţesc, FC Vaslui sau Universitatea Cluj. A pregătit formaţii şi din Turcia, între care Samsunspor sau Gaziantepspor.
A avut patru mandate pe banca Petrolului, în sezoanele 2003-2004, 2011-2012, 2014-2015 şi 2018-2019, rămânând în memoria suporterilor „lupilor” pentru rezultatele bune şi pentru jocul spectaculos imprimat echipei noastre. Cu el la cârmă, Petrolul a bifat 697 de minute consecutive fără gol primit, cea mai lungă serie din istoria "găzarilor" (2014/2015).
15 septembrie - Valentin Samungi, campion mondial în 1970
FR Handbal a anunţat decesul lui Valentin Samungi, component al naţionalei care câştiga titlul mondial în 1970.
Valentin Samungi a jucat pentru echipa naţională între anii 1961-1973, în 113 meciuri oficiale, marcând 134 de goluri. A câştigat titlul mondial în 1970 şi medalia mondială de bronz în 1967, obţinând şi bronzul olimpic în 1972. A fost antrenor al naţionalelor de juniori şi seniori, cu echipa mare fiind medaliat cu bronz la CM din 1990. Din 1991 a fost numit consilier în cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului, iar în 1995 a fost detaşat ca preşedinte al Federaţiei Române de Handbal, funcţie pe care a deţinut-o până în 1996. Ulterior a fost numit vicepreşedinte al CS Dinamo Bucureşti, iar între 1999 si 2000 a fost secretar general al FRH.
18 septembrie - Fostul internaţional italian Toto Schillaci
Fostul atacant al naţionalei Italiei şi al echipei Juventus, Salvatore Schillaci, vedetă a Cupei Mondiale din 1990, a murit la vârsta de 59 de ani.
Schillaci a propulsat Italia pe locul al treilea în 1990, câştigând Gheata de Aur pentru cele şase goluri marcate în timpul turneului, inclusiv în semifinala cu Argentina şi în victoria pentru locul al treilea în faţa Angliei. Schillaci a fost jucătorul turneului şi, ulterior, a fost desemnat al doilea în cursa pentru Balonul de Aur din 1990, după germanul Lothar Matthaus, căpitanul câştigător al Cupei Mondiale. După entuziasmul din 1990, Schillaci a mai marcat un singur gol pentru Italia şi nu a mai participat la niciun alt turneu major.
Un atacant mic şi plin de viaţă, Schillaci, poreclit "Toto", a crescut târziu, după ce şi-a petrecut primii ani ai carierei jucând în ligile inferioare pentru clubul sicilian Messina. El a fost cel mai bun marcator din Serie B, a doua divizie italiană, în 1988-1989, ceea ce i-a adus un transfer la Juventus, gigantul din Serie A. Schillaci a ajutat Juventus să câştige Cupa Italiei şi Cupa UEFA în 1989-1990, înainte de a câştiga din nou acest trofeu patru ani mai târziu cu Inter Milano. El a devenit apoi primul jucător italian care a jucat în J.League din Japonia şi a câştigat titlul de campion cu clubul său Jubilo Iwata în 1997.
S-a retras din fotbal în 1999.
25 septembrie - Sever Mureşan, primul jucător profesionist român membru al ATP
Sever Mureşan, primul jucător profesionist român membru ATP, a încetat din viaţă la vârsta de 75 de ani.
Născut la 23 octombrie 1948, Sever Mureşan a murit în Franţa, unde era internat după un AVC.
Sever Mureşan a fost absolvent al Institutului de Educaţie Fizică şi Sport şi a devenit campion naţional cu Dinamo în 1968, în proba de dublu. Doi ani mai târziu, ajungea primul jucător profesionist român membru al ATP, fiind convocat la echipa de Cupa Davis a României. Devenit om de afaceri, după 1989 a adus şi organizat în ţară cel mai mare turneu de tenis, Open Romania.
30 septembrie - Fostul pivot congolez Dikembe Mutombo
Fostul pivot congolez Dikembe Mutombo a murit la 58 de ani din cauza unui cancer cerebral. Iubit de fani, pivotul congolez a fost selecţionat de opt ori în NBA All-Star.
Personalitatea sociabilă a lui Mutombo a făcut din el un favorit al fanilor, jucând 18 sezoane cu şase echipe diferite în ligă. El ajuns de două ori în finala NBA. După ce s-a retras în 2009, a devenit primul ambasador global al NBA şi a contribuit la promovarea sportului în Africa.
El a jucat de-a lungul carierei la Denver Nuggets, Atlanta Hawks, Philadelphia 76ers, New Jersey Nets, New York Knicks şi Houston Rockets. A fost de patru ori Cel mai bun jucător defensiv al anului în NBA (1995, 1997, 1998, 2001).
6 octombrie - Johan Neeskens, mijlocaş legendar al Olandei şi al echipei Ajax
Johan Neeskens, mijlocaş legendar al lui Ajax Amsterdam şi al Olandei, triplu câştigător al Ligii Campionilor UEFA şi finalist al Cupei Mondiale FIFA 1974 şi 1978, a murit la vârsta de 73 de ani.
Neeskens a fost component al echipelor Ajax şi Olandei care au creat „fotbalul total” în anii 1970 şi coechipier-cheie al lui Johan Cruyff. Neeskens a făcut parte din echipa Ajax care a câştigat trei Cupe Europene consecutive la începutul anilor 1970 şi a fost, de asemenea, membru al echipei olandeze care a ajuns în finala Cupei Mondiale în 1974 şi 1978. El a avut 49 de selecţii.
După cariera de jucător, Neeskens s-a îndreptat către antrenorat, în special în ţările în curs de dezvoltare.
9 octombrie - Internaţionalul grec George Baldock
George Baldock, fundaş dreapta internaţional grec al echipei Panathinaikos Atena, a fost găsit mort în piscina sa. Trupul neînsufleţit al fostului jucător al echipei Sheffield United, în vârstă de 31 de ani, a fost găsit la domiciliul său din Glyfada, la periferia de sud a Atene.
Născut în Buckingham, Anglia, Baldock avea dublă cetăţenie, greacă şi engleză. El a semnat un contract pe trei ani cu Panathinaikos în luna mai. De origine greacă prin unul dintre bunicii săi, el s-a alăturat echipei naţionale a Greciei în 2022. El a avut douăsprezece selecţii pentru Grecia.
17 octombrie - Andrei Matei, fost jucător al echipei Rapid
Fostul jucător rapidist Andrei Matei a încetat din viaţă la doar 34 de ani. Matei suferea de scleroză laterală amiotrofică.
Andrei Matei a fost crescut în pepiniera Rapidului şi a jucat trei meciuri pentru prima echipă, în sezonul 2012/2013.
18 octombrie - Constantin Anghelache, fostul preşedinte al cluburilor Dinamo şi Rapid
Constantin Anghelache, fostul preşedinte al cluburilor Dinamo şi Rapid, a încetat din viaţă, la vârsta de 78 de ani.
25 octombrie - Fostul internaţional brazilian Zé Carlos
Fostul fundaş brazilian Zé Carlos, vicecampion mondial în 1998, a murit la vârsta de 56 de ani.
La Cupa Mondială din 1998 din Franţa, Zé Carlos a fost titular în victoria la loviturile de departajare împotriva Olandei (1-1, 4-2), la Marsilia, înlocuindu-l pe Cafu, care fusese suspendat pentru acest meci. Dar a revenit pe bancă pentru înfrângerea cu 3-0 în faţa Franţei lui Zinedine Zidane în finală. Zé Carlos nu a mai jucat pentru Seleçao după acea Cupă Mondială şi şi-a încheiat cariera în 2005.
15 noiembrie - Bela Karolyi, legendarul antrenor al Nadiei Comăneci
Bela Karolyi, legendarul antrenor al Nadiei Comăneci şi cel care a transformat SUA într-o putere internaţională în gimnastică, a murit la 82 de ani. Karolyi şi soţia sa Martha au antrenat multiple medaliate olimpice cu aur şi campioane mondiale în SUA şi România, inclusiv pe Nadia Comăneci şi Mary Lou Retton.
Karolyi s-a remarcat mai întâi în România sa natală. El şi Martha erau profesori de şcoală primară în Transilvania, când au început să le predea elevilor gimnastica ca o modalitate de a se încălzi. Performanţele lor i-au încântat pe locuitorii oraşului şi au atras atenţia guvernului. În câţiva ani, au fost numiţi responsabili de echipa naţională.
Karolyi a zguduit sportul în 1976, când a ajuns la Jocurile Olimpice de la Montreal cu o echipă de copii. Cele mai multe gimnaste de elită din anii '70 aveau în jur de 20 de ani, dar echipa lui Karolyi avea doar o gimnastă mai mare de 14 ani. România a câştigat medalia de argint, cimentând pentru următoarele patru decenii ideea că gimnastica era un sport rezervat tinerilor.
Tot la Montreal, lumea a făcut cunoştinţă cu Comaneci, o spiriduşă cu ochi negri şi păr negru care a obţinut primul 10 perfect la Jocurile Olimpice. Comăneci avea să repete această performanţă de şase ori în drumul său spre câştigarea a trei medalii de aur, cu Karolyi acolo pentru a o îmbrăţişa după fiecare exerciţiu.
Deşi Karolyi a fost iniţial sărbătorit în România pentru succesul echipei, el a căzut în dizgraţia guvernului patru ani mai târziu, după ce a criticat arbitrajul la Jocurile Olimpice din 1980 de la Moscova. Karolyi a fost indignat, considerând că lui Comăneci i s-a furat o a doua medalie de aur, dar oficialii români au fost îngroziţi de faptul că el s-a făcut de râs în faţa gazdelor sovietice.
Karolyi Karolyi a dezertat în SUA în 1981 şi şi-a petrecut primele luni în America făcând munci mărunte înainte de a se reîntâlni cu americanii pe care îi cunoştea din comunitatea gimnaştilor.
În următorii 30 de ani, el a devenit o forţă călăuzitoare în gimnastica americană, deşi nu fără controverse. Bela a ajutat-o pe Retton - care avea doar 16 ani - să câştige titlul olimpic la individual compus la Jocurile Olimpice din 1984 de la Los Angeles şi a ajutat-o pe Kerri Strug, accidentată, să iasă de la sol la Jocurile Olimpice din 1996 de la Atlanta, după ce săritura lui Strug a asigurat aurul pe echipe pentru americani.
Karolyi a devenit pentru scurt timp coordonatorul echipei naţionale pentru programul de elită feminin al USA Gymnastics în 1999 şi a încorporat un sistem semicentralizat care a transformat în cele din urmă americanii în standardul de aur al sportului. El a fost îndepărtat după Jocurile Olimpice din 2000, după ce mai mulţi sportivi au vorbit despre tacticile sale.
El şi soţia sa Martha au dispărut în mare parte din ochii publicului în urma scandalului de abuz care a zguduit USA Gymnastics.
Fostul medic al echipei, Larry Nassar, a abuzat sexual sute de fete şi femei tinere, unele dintre abuzuri având loc în timpul taberelor de antrenament ale echipei naţionale la ferma Karolyi.
Soţii Karolyi au negat că ar fi avut cunoştinţă de abuzurile lui Nassar, dar scandalul a dus la luarea în considerare a culturii toxice a sportului, inclusiv a plângerilor că ambii Karolyi au fost abuzivi fizic şi emoţional în calitate de antrenori. În 2017, USA Gymnastics a renunţat la un acord de a cumpăra ferma Karolyi şi de a o folosi ca centru de antrenament al echipei naţionale, tăind efectiv legăturile cu cuplul.
27 noiembrie - multipla campioană la tenis de masă Maria Alexandru
Maria Alexandru, considerată o legendă a tenisului de masă, a încetat din viaţă la 84 de ani. Maria Alexandru a câştigat 12 medalii la Campionatele Mondiale - 3 de aur, 5 de argint şi 4 de bronz, 16 medalii la Campionatele Europene - 4 de aur, 5 de argint şi 7 de bronz, şi de 12 ori Open-ul Angliei, dar şi alte nenumărate medalii la alte competiţii internaţionale şi la campionatele naţionale.
Toată cariera ei a fost legitimată la clubul Progresul Bucureşti.
Maestră emerită a sportului, distinsă cu "Ordinul Muncii clasa I", Maria Alexandru a fost una dintre cele mai titrate sportive ale tenisului de masă european şi mondial.
2 decembrie - Helmut Duckadam, “eroul de la Sevilla”
Fostul portar Helmut Duckadam a murit la 65 de ani. Ultima sa intervenţie la Digi Sport, unde a fost colaborator în ultimii ani, a fost în 28 noiembrie, când a intervenit telefonic înainte de partida FCSB - Olympiacos 0-0, din Liga Europa.
În vară, fostul sportiv a fost operat pe cord deschis şi, ulterior, a dezvăluit că lua zilnic între 18 şi 22 de pastile, iar costul anual al medicamentelor era cuprins între 5.000 şi 8.000 de euro.
Născut în 1 aprilie 1959 la Semlac, judeţul Arad, Helmut Duckadam a câştigat Cupa Campionilor Europeni în 1986 cu Steaua şi a fost de două ori campion al României, în 1985 şi 1986.
El a făcut primii paşi în fotbal la echipa Semlecana, iar în 1974 a ajuns la Şcoala Sportivă Gloria Arad. Trei ani mai târziu, a debutat ca portar la Constructorul Arad, în Divizia C, pentru ca peste un an să fie transferat de UTA, echipă la care şi-a făcut apariţa în prima divizie pe 17 septembrie 1978, într-un meci pierdut în deplasare cu CS Târgovişte.
După patru sezoane la UTA, Duckadam a fost transferat de Steaua Bucureşti. A fost supranumit "Eroul de la Sevilla", după ce în finala Cupei Campionilor Europeni cu FC Barcelona a apărat toate cele patru lovituri de departajare, executate de Alexanco, Pedrazza, Alonso şi Marcos. Performanţa reuşită de Helmuth Duckadam pe stadionul Ramon Sanchez Pizjuan din Sevilla este înscrisă în Cartea Recordurilor.
În acelaşi an în care a câştigat Cupa Campionilor, Duckadam a suferit o operaţie la braţul drept care l-a forţat să se retragă din activitate, la vârsta de 27 de ani.
În total, are 133 de apariţii în Divizia A, 13 în Cupa României şi nouă în Cupa Campionilor Europeni. La echipa naţională a României a avut două selecţii.
3 decembrie - Israel Vazquez, triplu campion mondial la box
Mexicanul Israel Vazquez, triplu campion mondial la box, a încetat din viaţă la vârsta de 46 de ani, el pierzând lupta cu cancerul.
Sportivul, triplu campion mondial la sfârşitul anilor 2000, era cunoscut pentru lovitura şi viteza sa. Era foarte popular în Mexic, iar rivalitatea sa cu Rafael Marquez, pe care l-a înfruntat de patru ori, a făcut deliciul fanilor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
