Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov şi-a deschis, vineri, porţile pentru vizitatori, la aniversarea a 110 de la aparţia în Capitală a primei salvări, o trăsură al cărei echipaj era format din vizitiu şi sergent, instruiti chiar de doctorul Nicolae Minovici, a declarat pentru News.ro doctorul Cristian Grasu, preşedintele Societăţii de Salvare.
Evenimentul deschide şirul manifestărilor dedicate împlinirii, în 28 iulie, a 110 ani de la înfiinţarea primei staţii de Salvare din România, creată din iniţiativa profesorului Nicolae Minovici. Momentul festiv va avea loc în Piaţa George Enescu, în 28 iulie, când 45 de ambulanţe şi o trăsură care aminteşte de Salvarea lui Nicolae Minovici vor defila prin Capitală, momentul aniversar fiind încheiat de Balul Salvării.
"În 28 iulie 1906 a luat fiinţă «Societatea de Salvare din Bucureşti» şi, odată cu ea, prima staţie de Salvare din România, creată din iniţiativa profesorului Nicolae Minovici, sub deviza «Totdeauna şi tuturor, gata pentru ajutor». Sediul era într-o clădire de pe cheiul Dâmboviţei, donată de Teodora Cazavillan, văduva patronului de la ziarul Universul, Luigi Cazavillan. Echipajul era format din vizitiu şi sergent de oraş, instruiţi chiar de doctorul Nicolae Minovici. Abia din 1908 a lucrat pe ambulanţe personal medico-sanitar, format din medici interni şi din sanitari. În luna august a aceluiaşi an a fost instalat primul telefon propriu. Atunci, salvarea putea fi apelată la numarul 31333, contra cost. O altă realizare de importantă a anului 1908 este înfiinţarea Şcolii Samaritene, o formă incipientă a şcolii de ambulanţieri de azi", a sus medicul Cristian Grasu.ţ
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
O altă instituţie create în 1906 şi ataşată Salvării a fost Biroul pentru Asistenţă în Muncă al cerşetorilor din Bucureşti.
“A adunat toţi cerşetorii din Bucureşti, vagabonzi, orbi, ciungi, şi i-a triat la Salvare. A văzut cine erau simulanţi, i-a depistat; minorii la şcoală, după care le-a găsit servicii pe la magazinele din Bucureşti, ca ucenici de prăvălie. Adulţii care erau din Bucureşti a reuşit să-i integreze şi pe aceia, pe cei din provincie i-a trimis acasă, iar pe cei care nu au putut să plece, i-a angajat la ferma sa de la Băneasa. Produsele fermei veneau la acest birou pentru alimentele zilnice, iar spaţiul fermei este acum parcul Vilei Mina Minovici", a mai spus Cristian Grasu.
Un alt proiect al Salvării a fost cel dedicat tinerelor victime ale prostituţiei. Cu finanţare privată, acestea erau trimise la şcoală, apoi angajate în ateliere, iar banii erau depuşi în conturile personale de zestre. “Donatorii considerau că societatea este datoare să sprijine orice efort de a ieşi din mizerie", a spus preşedintele Societăţii de Salvare.
Potrivit medicului, în 1948, guvernul comunist a naţionalizat Salvarea, care şi-a oprit activitatea pentru câteva luni, după care a fost redeschisă sub denumirea de Staţia de Salvare Bucureşti. În 1995, aceasta a devenit Serviciul de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti (SAMB), iar din 2009 a luat naştere Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, prin unirea SAMB cu Serviciul de Ambulanţă Ilfov şi cu Staţia Centrală de Salvare şi Transport Aerian. Din 2013, SABIF a devenit instituţie subordonată Ministerului Sănătăţii.
Societatea de Salvare Bucureşti (SSB) este o organizaţie non-guvernamentală, nonprofit, care susţine şi promovează activitatea Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov. În 26 iulie 2011, SABIF, în colaborare cu SSB, a organizat cel mai mare curs de resuscitare din lume, pe stadionul Dinamo, atunci fiind stabilit un nou record Guinness Book.
În 30 aprilie 2013, Societatea de Salvare Bucureşti, în colaborare cu SABIF, a lansat programul “Exista un erou în fiecare dintre voi”, care presupune alertarea voluntarilor, pregătiţi în prim ajutor, atunci când se înregistrează, în apropierea lor, pe o rază de cel mult un kilometru, o urgenţă de cod roşu sau galben, cu pericol iminent de moarte prin stop cardio-respirator sau tahicardii ventriculare. În 2015, doar în Bucureşti, în 92 la sută din cele 38.161 de cazuri de cod roşu şi galben s-au alertat voluntarii, fiind trimişi către cei care aveau în acel moment cea mai mare nevoie de ei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
