Fermieri din mai multe judeţe din ţară au participat, luni după amiază, la proteste spontane, ei fiind nemulţumiţi faţă de folosirea sistemelor antigrindină şi susţinând că folosirea acestor rachete pentru dispersarea norilor le „nenorocesc culturile”, care sunt afectate de secetă.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email
UPDATE: Ministerul Agriculturii a transmis, luni, că exploatarea infrastructurii de combatere a grindinei prin metoda rachetelor  ”nu produce o creştere a emisiilor de poluanţi în aer, apă sau sol, deoarece tehnologia aplicată curent în SNACP nu este poluantă şi respectă opţiunile de protecţia mediului asumate de România în cadrul politicilor europene”.

”Tehnologia rachetelor antigrindină, utilizată în cadrul SNACP, a fost evaluată din perspectiva impactului asupra mediului prin Bilanţuri de mediu realizate de Universitatea Bucureşti-Facultatea de Geografie împreună cu Centrul de Cercetare şi Consultanţă ENVICONS Consulting, SC Electromecanica Ploieşti SA şi SC Blumenfield SRL. Acestea au evidenţiat faptul că activităţile de IAA (Intervenţii Active în Atmosferă) nu au nici un efect negativ asupra componentelor de mediu – apă, sol şi biodiversitate”, a transmis Ministerul Agriculturii, într-un comunicat de presă.

Evenimente

5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii

Potrivit documentului citat, de exemplu, utilizarea a 700 rachete/an în cadrul unui Grup de Combatere, care acoperă 170.000 ha, produce o poluare cu suspensii solide de cca. 20,3 g/ha şi generează următorii factori poluanţi:

- Total aerosoli   0,14 g/ha
- Iod                   0,02 g/ha
- AgI                   0,05 g/ha
- Acid iodhidric   0,07 g/ha
- CO2                 0,4 g/ha
- HCl                   0,1 g/ha
- XNO                 0,01 g/ha            

”Aceste valori sunt cu ordine de mărime mai mici decât toate celelalte activităţi industriale şi normele admise (de exemplu, poluarea este echivalentă cu cea produsă de 6 tractoare care parcurg 50.000 km). Astfel, poluarea produsă de utilizarea rachetelor în combaterea grindinei este minoră şi are un impact nesemnificativ asupra florei, faunei şi populaţiei din zonă şi din regiunile limitrofe”, a mai transmis ministerul

De asemenea, ministerul precizează că evaluările privind impactul asupra mediului realizate pe parcursul derulării Programului experimental de mică amploare privind creşterea precipitaţiilor cu tehnologia aviaţiei, derulat in 2019, au pus în evidenţă faptul că nu a fost afectată biodiversitatea din perimetrele monitorizate suprapuse cu ariile naturale protejate din reţeaua Natura 2000.

ŞTIRE INIŢIALĂ: În zona Moldovei, au participat la protest fermieri membri ai Asociaţiei Grânarii Iaşi. Ei au mers în zonele punctelor de lansare a rachetelor antigrindină din judeţele Iaşi şi Vaslui, pentru a atrage atenţia asupra excesului utilizării rachetelor antigrindină, proces despre care fermierii susţin că afectează activitatea agricolă. 

 
„Deşi nu contestă beneficiile privind combaterea fenomenului de grindină, fermierii reiterează faptul că un astfel de proces ar trebui reglementat riguros, inclusiv din perspectiva frecvenţei şi a direcţiei lansărilor. În lipsa unui studiu ştiinţific care să ateste eficienţa şi impactul asupra agriculturii, mai mulţi cultivatori de cereale se plâng că tehnologia antigrindină provoacă seceta”, au transmis, luni, reprezentanţii Asociaţiei Grânarii Iaşi.
 

 
În judeţul Prahova zeci de fermieri s-au adunat, cu tractoare, la Valea Călugărească, unde un sistem anti-grindină este pus în funcţiune în fiecare primăvară.
„Acest sistem anti-grindină induce seceta. Asta am observat în mulţi ani, Prahova a fost inclusă în programul pilot al acestui sistem. Când ajung norii în zona de deal, nu ştim ce le fac, dar pur şi simplu norii de ploaie dispar în zona de acţiune a rachetelor. Noi am mai citit că rachetele nu garantează protecţia la grindină. Chiar dacă ajută, degeaba ajută 5000 de hectare de vie şi nenorocesc o sută de mii de hectare de culturi în zona de sud a judeţului. Ei trag cu aceste rachete degeaba, să se afle în treabă. Noi am început să vedem de prin anul 2012 efectele. Nu e prima dată când noi, fermierii prahoveni, am încercat să tragem un semnal de alarmă asupra a ceea ce se întâmplă, dar nu am fost luaţi în seamă”, a declarat pentru News.ro preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de cereale şi plante tehnice din Prahova, Adrian Mocani.
Acesta a subliniat că sistemul antigrindină beneficiază anual de un buget de peste 50 de milioane de euro care „pur şi simplu sunt aruncaţi în aer”
„Nişte băieţi deştepţi iau 50 de milioane de euro, fac ce fac iar pe noi ne nenorocesc”; spune Mocanu. 
Acesta invocă studii, dar şi experienţa altor state din lume care ar arăta că folosirea sistemelor antigrindină poate proteja unele suprafeţe, dar expune secetei alte suprafeţe, mai mari.
Fermierii susţin că, din informaţiile primite de la alţi cultivatori noştri europeni, „acest tip de sistem este interzis în majoritatea statelor europene”.
În prezent, în cadrul Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor (SNACP) sunt operaţionale 6 unităţi de combatere a căderilor de grindină, cu 99 de puncte de lansare a rachetelor antigrindină.
viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.