Unu din zece elevi nu ar vorbi cu nimeni dacă ar observa un caz de abuz, conform unui sondaj realizat de World Vision România la începutul acestui an. Planul naţional pentru combatere a violenţei şcolare, aprobat de Guvern, menţionează că incidentele de violenţă rămân deseori subraportate din cauza temerii de consecinţe, din cauze care ţin de poziţia comunităţii în legătură cu tolerarea formelor de violenţă sau din cauza lipsei de informaţii cu privire la modalităţile de raportare sigure pentru copii, arată organizaţia, care reia propunerea înfiinţării unei platforme online pentru astfel de sesizări.
Potrivit unui comunicat de presă transmis luni, World Vision România reiterează una dintre propunerile principale ale copiilor din Consiliul Consultativ al fundaţiei care adresează problema subraportării: dezvoltarea unei platforme online unde copiii şi părinţii pot reclama un caz de abuz în şcoală. Această platformă ar trebui să fie promovată şi afişată în toate şcolile din România, în mediul online şi mass-media. După ce o reclamaţie este înregistrată în platformă, trebuie să existe un protocol de intervenţie şi soluţionare a problemei semnalizate, din partea Ministerului Educaţiei şi Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copiilor, pentru a ajuta victima acelui abuz.
“Este important să existe canale sigure şi confidenţiale prin care elevii să poată raporta incidentele de violenţă, fie prin intermediul unui consilier şcolar, fie printr-o linie de telefon sau o platformă online anonimă”, afirmă Ştefan, elev din Vaslui, participant la programele desfăşurate de World Vision România.
Potrivit unui sondaj referitor la siguranţa online derulat de World Vision România printre adolescenţi în luna februarie a acestui an, dacă ar observa un caz de abuz, cei mai mulţi dintre elevi (peste jumătate) ar vorbi cu profesorul-diriginte, o treime ar vorbi cu colegii apropiaţi sau cu directorul şcolii şi un sfert ar vorbi cu părinţii. Un procent mai mic (puţin peste 20%) ar vorbi cu un consilier şcolar. Mai mult de unu din zece elevi nu ar vorbi cu nimeni.
În plus, adolescenţii îşi iau informaţiile despre abuz preponderent din social media (74%), aproape jumătate de la profesori, mai puţin de o treime de la părinţi, un pic peste 14% de la autorităţi, dar mai mult de unu din zece nu se informează.
World Vision România a contribuit la elaborarea Planului naţional pentru combaterea violenţei şcolare aprobat de Guvern în urmă cu jumătate de an şi a trimis propuneri concrete, care şi-au dovedit eficienţa în programele fundaţiei. Propunerile Fundaţiei au la bază consultări cu copiii şi adolescenţii parte din programele educaţionate derulate în şcoli şi licee.
Supravegherea video în şcoli, prin ochii elevilor: Îngrijorări legate de respectarea intimităţii
Elevii din Consiliul Consultativ al Fundaţiei World Vision România consideră că supravegherea video în şcoli nu reprezintă o soluţie în sine împotriva violenţei şcolare, având în vedere faptul că “multe dintre cazurile de violenţă în mediul educaţional nu se întâmplă pentru că nimeni nu se uită, ci din contră”. De altfel, una dintre principalele probleme identificate de copii cu privire la abuz este aceea că raportarea nu este luată în serios ori crezută.
Cu toate acestea, copiii consideră că această măsură poate fi benefică în anumite situaţii, pentru a descuraja comportamentele violente şi pentru a putea interveni rapid în caz de necesitate. Există însă îngrijorări legate de respectarea intimităţii elevilor şi de potenţiala utilizare abuzivă a înregistrărilor. În plus, de multe ori, din cauza infrastructurii precare a şcolilor din mediul rural, sălile de clasă sunt folosite drept vestiare, lucru care trebuie remediat dacă vor fi instalate camere de supraveghere.
Consiliul Consultativ al World Vision România: Sănătatea mintală, educarea, prevenţia – puncte-cheie care ar contribui cu adevărat la combaterea violenţei şcolare
Reprezentanţii World Vision România arată că prevenirea violenţei şcolare pleacă de la intervenţia timpurie prin identificarea elevilor care provin din medii familiale instabile, prin oferirea suportului integral al instituţiei de învăţământ şi al autorităţilor relevante. Abuzul în familie poate fi în unele cazuri identificat de cadrele didactice, ceea ce reprezintă un pas major în stoparea rădăcinilor violenţei şcolare.
”Asigurarea unui mediu sigur, anti-violenţă, porneşte de la preşcolari şi continuă până la finalul învăţământului preuniversitar - trebuie avut în vedere faptul că discuţiile cu adolescenţi despre bullying şi abuz sunt mult mai dificile faţă de cele cu alte categorii de vârstă. După un abuz, un copil se poate simţi neajutorat, neputincios, chiar vinovat. E important ca în viaţa acestuia să existe adulţi de încredere şi cel puţin unul dintre ei să se afle la şcoală, pentru intervenţie imediată”, afirmă reprezentanţii organizaţiei.
World Vision România, împreună cu Consiliului Consultativ al Copiilor, consideră că planul naţional de combatere a violenţei şcolare reprezintă un punct de start bun, dar permite ambiguităţi.
Astfel, abuzul verbal şi psihologic cauzat de profesori nu este clar menţionat ca act de violenţă şcolară; sintagma ”alte acţiuni care pot provoca traume emoţionale şi care au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare” nu lămureşte graniţele violenţei de acest tip.
”Identificarea timpurie a elevilor vulnerabili la acte de violenţă, precum şi a celor cu risc de dezvoltare a comportamentelor agresive, a elevilor cu potenţial violent şi a cauzelor acestui comportament în vederea includerii acestora în programe de consiliere, dezvoltare personală şi a relaţiilor cu ceilalţi” reprezintă o soluţie vitală, care nu este prioritizată în mod corespunzător, una dintre singurele măsuri care se raportează la cauzele violenţei între elevi, însă nu oferă indicaţii concrete asupra modului în care identificarea elevilor vulnerabili ar urma să aibă loc, susţine organizaţia.
Potrivit sursei citate, programele educaţionale care includ educaţie pentru sănătate mintală, ateliere pentru gestionarea conflictelor şi tehnici de comunicare non-violentă, activităţi extracurriculare care promovează colaborarea şi incluziunea între elevi, proiectele de grup, sporturile de echipă şi iniţiativele de voluntariat pot contribui la crearea unui mediu mai sigur şi mai prietenos, dar este nevoie de finanţare şi de specialişţi care să se implice in implementarea unor astfel de programe.
În plus, copiii îşi doresc să dobândească deprinderi sănătoase de gestionare a emoţiilor, pe înţelesul tuturor.
Astfel, World Vision România reia una dintre propunerile trimise către Ministerul Educaţiei care ar ajuta concret pentru înglobarea aspectelor menţionate mai sus: desfăşurarea orei de consiliere şi dezvoltare personală (dirigenţia) în şcolile din România şi pe parcursul liceului şi reconfigurarea structurii manualului, care să se axeze pe nevoile actuale, informaţii despre abuz şi despre identificarea acestuia în situaţii concrete.
”Nu în ultimul rând, considerăm că niciuna dintre măsurile Planului national de combatere a abuzului în şcoli nu va deveni o prioritate, fără un mecanism clar de monitorizarea a acţiunilor implementate şi de formare a cadrelor didactice în acest sens. Apreciem acţiunile Ministerului Educaţiei în direcţia prevenirii situaţiilor de abuz în şcoli, dar le considerăm mai degrabă orientate spre intervenţia post abuz, nu neapărat în sensul prevenirii şi a educării pentru prevenirea unor astfel de situaţii specifice în şcoli”, transmit reprezentanţii World Vision România.
World Vision România este o organizaţie care desfăşoară programe de educaţie, intervenţie umanitară de urgenţă, dezvoltare şi advocacy, punând în centrul activităţii sale bunăstarea copilului. Organizaţia se concentrează asupra muncii cu copiii, familiile şi comunităţile, în scopul depăşirii sărăciei şi nedreptăţii. World Vision România face parte din parteneriatul World Vision International, prezent în aproape 100 de ţări din întreaga lume. În 33 de ani de prezenţă în România a ajutat sute de mii de copii şi adulţi, din aproape 900 de comunităţi situate în 41 judeţe.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
