Un studiu realizat de Consiliul Economic şi Social (CES) arată deficienţele sistemului medical românesc în ceea ce priveşte asigurarea serviciilor de specialitate pacienţilor cu tulburări mintale. Astfel, România are un număr semnificativ mai mic de psihiatri decât media înregistrată la nivelul Uniunii Europene şi legislaţia are lacune în ceea ce priveşte decontarea serviciilor. Pe de altă parte, mulţi dintre cei care ar avea nevoie de consiliere psihologică se confruntă cu problema preţurilor considerate prohibitive comparativ cu veniturile medii raportate la nivel naţional.
”O analiză recentă arată că România are aproximativ 12 psihiatri la 100.000 de locuitori, faţă de media UE de 17 la 100.000 de locuitori, ceea ce creează din start probleme de accesibilitate, mai ales în zonele rurale şi oraşe mici. În România există 116 unităţi de psihiatrie (spitale de psihiatrie, spitale de psihiatrie şi pentru măsuri de siguranţă, secţii de psihiatrie din cadrul spitalelor generale)”, arată raportul ”Tabloul sănătăţii mintale în România”, făcut public, vineri, de CES.
Documentul atrage atenţia asupra faptului că, deşi decontate serviciile specialiştilor în domeniu, accesul pacienţilor la acestea este totuşi limitat.
”În conformitate cu reglementările legale (HG nr. 400/2014, HG nr. 205/2015), pacienţii pot beneficia de servicii conexe (ex. consiliere psihologică, psihoterapie, logopedie, pedagogie, kinetoterapie) dacă medicul sau furnizorul care are contractul cu CNAS încheie un contract de colaborare cu profesioniştii care prestează aceste servicii (ex. cabinet individual de psihologie). Un medic psihiatru cu normă întreagă la CNAS poate deconta pentru adulţi în jur de 60 de şedinţe de servicii conexe pe lună şi pentru copii 120 de şedinţe pe lună, indiferent de numărul pacienţilor pe care îi consultă. Astfel, norma decontată de CNAS se stabileşte per medic psihiatru, nu per pacient. De exemplu, dacă un medic psihiatru are 30 de pacienţi într-o lună ar putea deconta 2 şedinţe de psihoterapie pe lună pentru fiecare sau ar putea direcţiona acest serviciu pentru doar câţiva dintre aceşti pacienţi, în funcţie de unde consideră că ar fi mai multă nevoie. În multe cazuri, numărul şedinţelor alocate serviciilor conexe este foarte mic; de exemplu, un singur copil cu tulburare de spectru autist poate avea nevoie de 25 de şedinţe de terapie pe lună, ceea ce înseamnă că medicul ar putea asigura aceste servicii doar pentru 4-5 copii într-o lună”, se arată în raportul CES.
Documentul atrage atenţia în mod particular asupra situaţiei copiilor cu tulburare de spectru autist, despre care Federaţia pentru Drepturi şi Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist arată că, din cauza procedurilor greoaie de decontare şi a numărului redus de psihiatri în contract cu furnizori de servicii de psihoterapie, puţini copii ajung să primească şedinţe decontate.
Raportul atrage atenţia, de asemenea, asupra ”costului prohibitiv pentru majoritatea pacienţilor cu tulburări mintale cronice, care ar avea cea mai mare nevoie” de servicii de psihoterapie.
”O altă situaţie care poate nu este evidentă la prima vedere se referă la faptul că terapeuţii începători, care de regulă percep tarife mai accesibile, practică la intrarea în profesie în regim de sub supervizare, conform reglementărilor Colegiului Psihologilor din România. În această perioadă, supervizorii nu le recomandă sau nu le permit să lucreze cu cazuri de psihopatologie severă, unde s-ar încadra mulţi pacienţi cu boli cronice. Psihoterapeuţii cu expertiză, care ar putea gestiona mai bine astfel de cazuri, practică tarife mai ridicate, lucru care îngreunează suplimentar accesul pacienţilor la tratament”, notează autorii documentului dat publicităţii de CES.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
