Trei ani au trecut de la una din cele mai mari tragedii din istoria recentă a României – incendiul din clubul Colectiv. După seara de 30 octombrie 2015, 65 de tineri au murit, iar alţi aproape 200 au fost răniţi. Chiar şi acum, supravieţuitorii încă se luptă cu rănile, cu operaţiile şi cu coşmarurile trăite în zilele următoare incendiului. „Nu avem nimic”, spun ei, nici spitale pentru arşi, nici pansamente speciale, nici empatie din partea medicilor.
În seara de 30 octombrie 2015, câteva sute de tineri se aflau în clubul Colectiv din fosta fabrică Pionierul din Bucureşti, unde asistau la concertul trupei rock Goodbye to Gravity, care îşi lansa albumul „Mantras of War”. La ora 22.32, în timpul concertului izbucneşte un incendiu din cauza unor artificii de pe scenă, iar focul se extinde rapid în câteva secunde.
În acea noapte, 27 de tineri şi-au pierdut viaţa, iar alţi 162 au fost răniţi şi transportaţi la unsprezece spitale din Bucureşti. În săptămânile care au urmat, 37 dintre supravieţuitori au murit în spitale. În vara anului trecut, un alt supravieţuitor din Colectiv, a cărui prietenă şi-a pierdut viaţa în incendiu, a murit. Bilanţul - 65 de morţi. Tânărul, a cărui prietenă a murit în Colectiv, s-ar fi sinucis. "Este vorba de un băiat ale cărui traume au continuat, aşa cum continuă în cazul tuturor victimelor din Colectiv", spunea atunci Eugen Iancu, preşedintele Asociaţiei Colectiv.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Au fost începute anchete penale, dar la trei ani de la tragedie nu există niciun vinovat.
În 3 noiembrie 2015, mii de oameni au ieşit în stradă şi au cerut demisia premierului Victor Ponta, a vicepremierului Gabriel Oprea şi a primarului sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone. A doua zi, Victor Ponta a demisionat. Tot atunci, şi-a anunţat demisia şi primarul sectorului 4, Cristian Popesu Piedone.
Colectiv este în fiecare zi în multe spitale din România. În multe instituţii din România. În multe suflete din România
Alexandra Furnea, o supravieţuitoare a incendiului din Colectiv, relatează clipele de coşmar prin care a trecut, despre rănile pe care le-a avut şi cum îi erau curăţate la baie cu duşul, într-un spital din România, dar cum a reuşit să facă progrese cu ajutorul medicilor din Germania.
„Câteodată am coşmaruri. E foarte frig şi întuneric în încăpere, iar eu sunt goală. M-au aşezat într-o cadă dintr-un material incert şi au dat drumul la apă. Am ceva pe picioare, o rană pe care nu o văd, dar care mă ustură tot mai tare. Simt dintr-odată prezenţa cuiva în spatele meu. Oricât m-aş zbate ca să mă întorc să-i văd chipul, nu reuşesc. <<Nu pe spate, vă rog, vă rog, nu pe spate>>, rostesc fără oprire. Însă omul nu mă ascultă. Nu ştiu ce îmi face, dar mă doare. Îmi umblă în răni cu mâinile goale şi rupe ceva. Tot rupe până când începe să curgă sânge. Ţip şi îl implor să se oprească, dar el continuă să lucreze, ca un robot al răului a cărui singură comandă este distruge. Nu mă pot mişca, nu mă pot apăra şi am amuţit. Apoi văd. În colţul din stânga al încăperii a început să ardă tavanul. Mă trezesc plângând, aşa cum tot păţesc de câteva luni încoace”, a scris Alexandra Furnea pe pagina sa de Facebook.
Ea spune că medicul i-a descris cicatricile ca pe cele ale pacienţilor veniţi din zone de război: „Îmi vine să îi spun că şi noi tot dintr-un război am scăpat. Acelaşi pe care România îl duce de 30 de ani încoace împotriva corupţiei şi căruia i-am căzut victime toţi cei care am fost nenorociţi de sistemul medical de stat, distrus de furturile lor”.
Situaţia arşilor s-a înrăutăţit în România după anul 2015, mai spune Alexandra Furnea. Pacienţii sunt externaţi cu plăgi deschise de teamă să nu se infecteze în spital, pleacă fără să fie informaţi despre vreun protocol de îngrijire şi fără o reţetă medicală.
„În Germania am înţeles ce înseamnă să îţi pese de arşi. Să gândeşti un sistem întreg prin care să îi sprijini în aşa fel încât să nu rămână mutilaţi şi să nu aibă coşmaruri din cauza condiţiilor din spitale”, relatează tânăra.
În România nu există niciun spital care să aibă tot ce trebuie pentru înrijirea arşilor, nu sunt saloare sterile, nu există protocol pentru realizarea igienei plăgii arse, nu sunt materiale moderne, pansamente speciale care să accelereze vindecarea, şi nici empatie din partea medicilor faţă de durerile pe care le are un ars, nu există un program de recuperare medicală pentru arşi, iar echipamentele compresive sunt extrem de scumpe, în timp ce cremele şi produsele de îngrijire pentru ars sunt considerate cosmetice de către CNAS, aşa că nu sunt decontate, nu sunt spitale pentru arşi, mai spune Alexandra.
„La noi, te spală cum pot, cu duşul, cu apă de la robinet, cu ser fiziologic, cu soluţie de antibiotic, te ung cu o cremă usturătoare şi ineficientă, apoi te înfăşoară în comprese aşa-zis sterile. Crema se topeşte, curge pe sub pansamente, se amestecă cu secreţiile plăgii şi, în final, tifonul se lipeşte de răni, se agaţă de ele şi se desprinde cu tot cu coji, cu tot cu grefe, cu tot cu carne. Fără anestezie. La noi, oamenii umblă cu ulcere pe piele, pentru că nu îşi permit să se îngrijească. Pleci fără compresive, fără produse speciale, handicapat, infectat şi fără speranţă. Nu avem NIMIC pentru arşi. Au trecut 3 ani de la Colectiv. (...) Viaţa nu merge înainte şi Colectiv nu este doar un incendiu dintr-un club, petrecut în data de 30 octombrie 2015. Colectiv este în fiecare zi în multe spitale din România. În multe instituţii din România. În multe suflete din România. Colectiv este de fiecare dată când un om moare pentru că medicamentul de care are nevoie nu este de găsit. România, Colectiv nu este doar al nostru, al celor care am fost acolo sau al celor care am pierdut oameni. Este şi al tău”, scrie ea pe Facebook.
„Nu condamn pe nimeni din cauză că evenimentul începe să fie uşor-uşor dat uitării... Asta e viaţa”
Cătălin Scânteie (chitarist şi actor) şi Sanda Scânteie (asistent medical) au fost împreună la concertul de acum trei ani din clubul Colectiv. El spune că nu s-a schimbat nimic după Colectiv şi că evenimentul începe să fie dat uitării.
„Am fost întrebat zilele trecute dacă la 3 ani după Colectiv s-a schimbat ceva, dacă românii au înţeles ceva, dacă oficialităţile au întreprins ceva spre binele nostru, al tuturor, pentru ca astfel de tragedii să nu se mai repete... Am răspuns nu, dar ulterior mi-a părut rău deoarece am fost parcă prea rapid când am dat răspunsul, fără să stau prea mult pe gânduri”, a scris el pe Facebook.
După cutremurul de sâmbătă, el a reproşat că nu a funcţionat sistemul Ro-Alert şi nu a dat mesaje de avertizare.
„Nu a sunat, fraţilor! Deci s-a schimbat ceva dupa Colectiv? Nu s-a schimbat NIMIC! (...) Nu era vorba aici neapărat despre Ro-Alert, ci despre altele mai dureroase, dar mă rog, fiecare după cum a perceput cazul Colectiv. Aşadar, nu condamn pe nimeni din cauză că evenimentul începe să fie uşor-uşor dat utării... Asta e viaţa!”, spune Cătălin Scânteie.
„Octombrie este şi va fi luna Colectiv, luna vinovăţiei noastre şi totuşi luna speranţei noastre”
Eugen Iancu, preşedintele Asociaţiei Colectiv, al cărui fiu, Alexandru, de 22 de ani, a murit în tragedie, descrie luna octombrie ca fiind luna Colectiv, luna vinovăţiei şi a speranţei.
„Octombrie este luna în care ne vom aminti mereu de Colectiv. Pe 9 Decembrie este Ziua Internaţională a Luptei Anticorupţie. Asta este o greşeală pentru că ziua reală a luptei anticorupţie ar trebui să fie 30 Octombrie. Mai ştiţi? Este ziua care a produs moartea a 65 de tineri ieşiţi în centrul capitalei europene Bucureşti, să vadă un concert. Este ziua care ne-a confirmat că spaţiile publice funcţionează fără autorizaţii de orice fel, doar cu balcanica şpagă cerută şi primită de funcţionari publici. Este ziua în care am făcut cunoştinţă cu politicul idiot, corupt, mincinos, lăudăros, nepriceput, laş, hoţ şi criminal. Este ziua în care am primit confirmarea faptului că salvatorii sunt doar prea mult PR”, spune Eugen Iancu.
„Am văzut cum <<S-a născut o stea>> (A Star is Born, eng.) , un film despre muzică, despre dragoste, despre viaţă. Mai ştiţi? Colectiv, 65 de tineri care iubeau muzica, iubeau şi care trăiau. Da, Banicioiule, ar fi trăit daca nu erai tu”, mai spune preşedintele Asociaţiei Colectiv.
Arafat: Nu poţi să pui un pompier lângă fiecare locaţie şi un poliţist lângă fiecare, să nu fure. Asta depinde de oameni
În 25 octombrie, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, spunea că statul poate da oricâte legi şi oricâte amenzi şi pot face nenumărate controale, dar dacă regulile nu sunt respectate, riscul va fi mereu prezent.
„Din punct de vedere al incendiilor, ce s-a făcut în ultimii trei ani diminuează riscul ca situaţia să se repete. Oricât am face noi legi, dacă în capul cuiva este să încalce legea şi să nu respecte prevederile, riscul este acolo. Nu poţi să pui un pompier lângă fiecare locaţie şi un poliţist lângă fiecare, să nu fure. Asta depinde de oameni”, spunea Raed Arafat.
"Inspecţiile pe care le facem şi amenzile pe care le dăm ar trebui totuşi să-i descurajeze să încalce legea, dar niciodată nu poţi garanta că cineva nu încalcă legea la un anumit moment şi face ceva care să ducă la creşterea riscului şi la apariţia unei situaţii catastrofale " a adăugat Arafat.
Slujbe de pomenire la trei ani de la tragedia de la Colectiv
În apropierea fabricii Pionierul, acolo unde funcţiona clubul Colectiv, vor avea loc marţi două slujbe de pomenire. Prima va avea loc la biserica Sfântul Nicolae – Broşteni, începând de la ora 10.00, dacă vremea va permite, în faţa monumentului funerar ridicat de Arhiepiscopia Bucureştilor. Al doilea parastas va avea loc, începând de la orele 11.00, în Piaţa Bucur.
Marşul Chitarelor: „Când sufletul se înalţă, ne ajutăm de coarde de chitare şi vorbim cu ei. Atunci ştim că toţi cei 65 ne ascultă”
Marţi seara, victimele tragediei din Colectiv vor fi comemorate prin „marşul Chitarelor”, care începe în Piaţa Unirii, spre Piaţa Bucur.
„Muzica atinge coarda sensibilă a sufletului fiecărui om. Toţi o avem. Poate nu este vizibilă, dar ştim că există. Când sufletul se înalţă ne ajutăm de coarde de chitare şi vorbim cu ei. Atunci ştim că toţi cei 65 ne ascultă. La sfârşit de octombrie cântăm împreună”, este mesajul de pe pagina de Facebook a Asociaţiei Colectiv GTG 3010.
Judecătoria Sectorului 4 a început, în 7 februarie, judecarea pe fond a dosarului "Colectiv" în care sunt acuzaţi de ucidere din culpă patronii clubului şi administratorii firmei care a pus artificiile în seara concertului din 30 octombrie 2015.
În dosarul "Colectiv” s-au constituit părţi civile 139 de persoane, 11 spitale şi cinci instituţii.
Dosarul "Colectiv” a ajuns la Judecătoria Sectorului 4 în 28 aprilie 2016, când a intrat în procedură de cameră preliminară.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
