Foştii ofiţeri de Securitate Vasile Hodiş şi Marin Pârvulescu, cei care l-au anchetat pe inginerul Gheorghe Ursu înainte de 1989, au cerut, marţi, la instanţa supremă, să li se ridice poprirea de o treime din valoarea pensiilor pe motiv că nu au cu ce se întreţine şi au invocat în cererile lor articolul din Constituţie care consacră dreptul la proprietate.
Avocatul lui Vasiel Hodiş a arătat că în timpul urmăririi penale nu s-a pus sechestru asigurător pe bunurile clientului sau şi că măsura luată de Cureta de Apel Bucureşti este nelegală, deoarece hotărârea instanţei nu este motivate. “Nu se poate pune poprire pentru că nu există un titlu executoriu în acest sens. În plus, măsură este nelegală deoarece încalcă dreptul la proprietate, consemnat în Constituţie”, a arătat avocatul în faţă judecătorilor de la instanţa supremă.
În plus, el a mai susţinut că valoarea despăgubirilor cerute de urmaşii lui Gheorghe Ursu, de 3.100.000 de euro, este exagerată şi că aceasta ar duce la o îmbogăţire fare temei a rudelor celui decedat în Penitenciarul Jilava în 1985, în urmă bătăilor primite în timpul urmăririi penale. “Nu cred că Gheorghe Ursu a luptat contra regimului communist pentru ca doi pensionari să nu îşi ia pensia astăzi”, a susţinut apărătorul lui Hodiş.
Avocatul lui Pârvulescu a cerut şi el respingerea cererilor părţilor civile faţă de măsura sechestrului şi a susţinut că fostul colonel de Securitate nu a avut intenţia să-şi înstrăineze bunurile. “Nu a fost pronunţată o hotărâre definitivă. Există şi prezumţia de nevinovăţie. Inculpatul are o vârstă respectabilă, de 78 de ani. Reţinerea pensiei îl prejudiciază grav, îi va fi greu să şi cumpere medicamente şi să se trateze”, a arătat avocatul.
Procurorul a cerut să se respingă contestaţiile lui Hodiş şi Pârvulescu ca nefondate.
În ultimul cuvânt, Vasiel Hodiş a arătat că a avut doar tangenţial legătură cu acest caz. “Nu am alte venituri în afară de pensie. Consider ca excesive măsurile de poprire a bunurilor. Timp de 18 ani am fost numai martor în acest dosar, iar odată cu modificarea Codului penal am devenit inculpat”, a arătat Hodiş.
La rândul sau, Pârvulescu a apreciat că pensia era singura sursă de venit, că nu a făcut afaceri şi că resimte consecinţele unui accident vascular.
Instanţa a rămas în pronunţare pe cererile lor.
În 29 august, Curtea de Apel Bucureşti a decis, să pună sechestru asigurător pentru acoperirea despăgubirilor cerute de părţile civile, pe bunurile torţionarilor disidentului Gheorghe Ursu, Marin Pârvulescu, Tudor Postelnicu şi Vasile Hodiş, până la valoarea de 3.100.000 de euro.
Astfel, în cazul lui Marin Pârvulescu, judecătorii au pus sechestru pe un apartament din sectorul 6 şi pe un autoturism Dacia. Pentru Vasile Hodiş, instanţa a dispus să fie puse sub sechestru un apartament şi o maşină Skoda Octavia. Acţiunile deţinute de cei doi foşti lucrători ai Securităţii au fost puse şi ele sub sechestru. La fel, conturile bancare ale celor doi au fost blocate.
În acelaşi timp, judecătorii au pus poprire pe o cotă de o treime din pensia, în valoare netă de 4765 lei, încasată de Tudor Postelnicu (decedat între timp), asupra unei cote de 1/3 din pensia, în valoare netă de 4082 lei, încasată de Marin Pârvulescu de la Casă de Pensii Sectorială a Serviciului Român de Informaţii şi asupra unei cote de 1/3 din pensia, în valoare netă de 5091 lei, încasată de Vasile Hodiş de la Casă de Pensii Sectorială a Serviciului Român de Informaţii, cu reţinerea acesteia de către terţul poprit.
În 7 iunie, Curtea de Apel Bucureşti a decis intoducerea Serviciului Român de Informaţii, a Ministerului Afacerilor Interne şi a Ministerului Finanţelor ca părţi responsabile civil în dosarul morţii disidentului comunist Gheorghe Ursu, ucis în bătaie în timpul interogatoriilor din beciurile Securităţii.
Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu au fost trimişi în judecată în 1 august 2016, de procurorii militari de la Parchetul instanţei supreme, maiorul în rezervă Marin Pîrvulescu şi colonelul în rezervă Vasile Hodiş, foşti ofiţeri ai Departamentului Securităţii Statului, fiind acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii, iar foştii miniştri de Interne George Homostean şi Tudor Postelnicu, de complicitate la aceste infracţiuni.
Potrivit rechizitoriului, în perioada ianuarie - noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Emil Ursu a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare, pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985 şi decedând în 17 noiembrie 1985, în Spitalul Penitenciar Jilava.
“Pentru a disimula adevăratul obiect al cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil şi pentru a putea face «dovada» că nu există un dosar politic pe numele acestuia, organele de securitate au «inventat» infracţiunea de deţinere şi operaţiuni interzise cu mijloace de plata străine", au scris procurorii militari în actul de sesizare a instanţei.
În realitate, potrivit probelor din dosar, reprezentanţii Departamentului Securităţii Statului erau interesaţi de aspecte cum ar fi legăturile lui Gheorghe Ursu cu postul de radio Europa Liberă, relaţiile şi discuţiile acestuia cu lumea literară şi artistică din ţară şi din diaspora, precum şi de impresiile consemnate în jurnalul acestuia despre politica statului şi despre conducătorii partidului şi statului comunist.
Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş sunt acuzaţi că au exercitat acţiuni represive sistematice faţă de Gheorghe Ursu, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate “ostile regimului comunist".
De asemenea, Pîrvulescu, principalul anchetator al lui Gheorghe Ursu, secondat de Hodiş, au participat la torturarea sistematică şi, în final, la uciderea disidentului, susţin procurorii.
"Inculpaţii Pârvulescu Marin şi Hodiş Vasile, în calitate de ofiţeri în cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra victimei, inginerul disident Ursu Gheorghe Emil, acţiuni care au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să-i aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
George Homostean şi Tudor Postelnicu au fost acuzaţi de procurorii militari că, în cursul lunilor octombrie şi noiembrie 1985, au transmis către ambasadele României de la Paris şi Washington documente oficiale prin care au disimulat caracterul represiv şi politic al acţiunilor întreprinse de Pârvulescu şi Hodiş împotriva lui Gheorghe Ursu, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare.
"De asemenea, la solicitarea comunităţii internaţionale şi a unor oameni politici din SUA de a primi informaţii referitoare la situaţia disidentului român, aceştia au ascuns caracterul represiv al acţiunilor îndreptate împotriva lui Ursu Gheorghe Emil, inculpaţii Homostean George şi Tudor Postelnicu înlesnind astfel săvârşirea faptelor comise de inculpaţii maior (rez.) Pârvulescu Marin şi col. (rez.) Hodiş Vasile. Totodată, în exercitarea abuzivă a funcţiilor deţinute, cei doi foşti demnitari au întreprins demersuri dolosive în scopul ascunderii cauzelor reale ale cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil şi, ulterior, ale cauzelor decesului acestuia", susţin procurorii.
Până acum, pentru moartea lui Gheorghe Ursu au fost condamnate trei persoane: Marian Clită, fost coleg de celulă cu Gheorghe Ursu, Tudor Stănică, fost şef al Direcţiei Cercetări Penale şi Mihail Creangă, fost şef al Arestului Miliţiei Capitalei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
