Studiul „Atitudini sociale privind riscul în trafic 2022”, prezentat vineri de Poliţia Română, arată că 93% dintre şoferii români îşi doresc camere fixe de monitorizare pe străzi, pentru reducerea accidentelor, iar 70% consideră că cea mai gravă abatere care influenţează negativ siguranţa rutieră este consumul de băuturi alcoolice la volan.
Poliţia Română şi Ursus Breweries a prezentat studiul „Atitudini sociale privind riscul în trafic 2022”, pentru aflarea percepţiei şi nevoilor participanţilor la trafic, care analizează comparativ datele colectate şi prelucrate în cele cinci etape ale acestui studiu, în intervalul 2008 - 2022.
Studiul prezintă comportamentele şi atitudinile care favorizează încălcarea regulilor de circulaţie de către conducătorii auto, precum şi producerea accidentelor rutiere.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Cercetarea sociologică a fost realizată de Cult Market Research, în parteneriat cu Ursus Breweries şi Inspectoratul General al Poliţiei Române, prin Direcţia Rutieră şi Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii.
Studiul s-a desfăşurat în contextul în care ponderea ridicată a deceselor rutiere în România, aproape dublă faţă de restul Uniunii Europene, are drept cauză principală comportamentul din trafic al utilizatorilor drumului public şi influenţa unor factori conjuncturali.
În perioada 2010-2020, conducătorii auto au fost responsabili pentru 66% dintre accidentele rutiere grave.
Efectul Muhammad Ali
Una dintre concluziile studiului este că şoferii au tendinţa de a observa mai clar greşelile altora şi mai puţin de a-şi recunoaşte propriile erori în trafic, acest fenomen fiind cunoscut ştiinţific ca efectul Muhammad Ali, prin care oamenii îşi atribuie mai multe comportamente morale decât comportamente nedezirabile social. Spre exemplu, 48% dintre participanţii la studiu au declarat că au fost victima agresiunilor verbale în trafic, dar numai 16% au declarat că ei înşişi au avut un astfel de comportament.
„Studiul Atitudini sociale privind riscul în trafic, realizat cu ajutorul Ursus Breweries şi al Poliţiei Române, aduce elemente noi faţă de ediţiile anterioare. Am adaptat chestionarul la problemele traficului urban modern, măsurând şi percepţia asupra celor care conduc mijloace de transport alternative, cum ar fi trotinete sau biciclete. Au fost acoperite teme centrale pentru comportamentul în trafic precum: percepţii generale şi sentimentul de siguranţă în trafic, atitudini şi comportamente de risc în trafic, viteza în trafic sau consumul de alcool la volan", a declarat Alex Zodieru, General Manager Cult Market Research.
„Derularea acestui studiu periodic ne ajută să avem o viziune mai clară asupra percepţiei şi nevoilor participanţilor la trafic. Spre exemplu, anul acesta studiul ne-a confirmat necesitatea instalării camerelor de monitorizare a traficului, o acţiune pe care respondenţii o încurajează şi care face parte şi din planurile noastre viitoare. Ca atare, este important să avem parteneri de încredere, precum Ursus Breweries sau Cult Market Research, pe al căror sprijin să putem conta de la o ediţie la alta a studiului”, a completat comisarul-şef George Grigore de la Direcţia Rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.
Câteva din rezultatele studiului relevă că aproximativ 57% dintre cei chestionaţi au declarat că se simt în siguranţă în trafic, cu 9% mai mulţi decât în 2018, ceea ce arată o îmbunătăţire a acestei percepţii.
70% consideră că cea mai gravă abatere care influenţează negativ siguranţa rutieră este consumul de băuturi alcoolice la volan, în timp ce 9% au nominalizat agresivitatea în trafic, iar 7% depăşirea limitei legale de viteză. Comparativ cu anii trecuţi, a scăzut procentul şoferilor români care au condus sub influenţa alcoolului sub pretextul unei distanţe mici de parcurs cu maşina.
„Descurajarea consumului de alcool la volan este una dintre direcţiile importante ale strategiei de sustenabilitate a Ursus Breweries, iar acest studiu ne ajută să înţelegem mai bine amploarea acestui fenomen şi să dezvoltăm diverse acţiuni care îl pot combate”, a adăugat Robert Uzună, vicepreşedintele Corporate Affairs Ursus Breweries.
Chestionarul utilizat este o variantă modificată şi completată a chestionarului SARTRE (Social Attitudes to Road Traffic Risk in Europe), aplicat până în prezent în mai multe state europene. Instrumentul a fost utilizat începând cu anul 1991 în Europa şi aplicarea acestuia prezintă avantajul de a putea fi realizate comparaţii la nivel european.
În România, primul studiu privind atitudinile sociale faţă de risc în trafic a fost realizat în 2008, la iniţiativa Institutului de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii. Studiul a fost reluat, pe baza unui chestionar actualizat, în anii 2010, 2014, 2018 şi 2022. Ultimele două studii au fost realizate de agenţia de cercetare sociologică Cult Market Research, în parteneriat cu Ursus Breweries, Direcţia Rutieră şi Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii.
Câteva dintre concluziile acestuia sunt:
• 93% dintre şoferii români îşi doresc camere fixe de monitorizare pe străzi, pentru reducerea accidentelor
• 80% dintre şoferi au declarat că au fost victime ale agresiunilor în trafic sub forma flash-urilor/claxoanelor
• 80% dintre cei chestionaţi consideră că şoferii mijloacelor de transport în comun sunt cei mai responsabili în trafic şi 70% consideră că cei mai puţin responsabili sunt utilizatorii de trotinete
• 58% dintre şoferi declară că probabil vor depăşi viteza legală dacă se angajează într-o depăşire
• 70% consideră că cea mai gravă abatere care influenţează negativ siguranţa rutieră este consumul de băuturi alcoolice la volan
Rezultatele integrale ale studiului „Atitudini sociale privind riscul în trafic” sunt disponibile pe www.desprealcool.ro în secţiunea de proiecte pentru prevenirea consumului de alcool la volan.
Aproximativ 57% dintre cei chestionaţi au declarat că se simt mai degrabă în siguranţă în trafic, cu 9% mai mulţi decât în 2018, ceea ce arată o îmbunătăţire a acestei percepţii. Cei care au declarat că nu au acest sentiment de siguranţă au invocat motive precum: nerespectarea regulilor de circulaţie (34%), manevrele riscante pe care le fac mulţi şoferi (32%) şi starea precară a drumurilor (28%).
Analiza comparativă realizată pe perioada ultimilor 14 ani demonstrează, în general, o creştere a comportamentelor agresive în trafic. Una dintre principalele observaţii privind agresiunile în trafic este aceea că şoferii români declară că, în ultimele 6 luni, s-au regăsit mai degrabă în ipostaza victimei decât a agresorului. Astfel, 80% dintre şoferi au declarat că au fost victime ale agresiunilor în trafic sub forma flash-urilor/claxoanelor. Acesta reprezintă, totodată, şi comportamentul agresiv recunoscut cel mai des de către şoferi, la rândul lor.
Bărbaţii, tinerii cu vârste până în 36 ani şi conducătorii unui autoturism cu o capacitate cilindrică mai mică de 1000 cm cubi sunt cei care adoptă, în cea mai mare măsură, comportamente agresive îndreptate împotriva celorlalţi participanţi la trafic.
Atitudini şi comportamente de risc
Potrivit studiului, 70% consideră că cea mai gravă abatere care influenţează negativ siguranţa rutieră este consumul de băuturi alcoolice la volan, în timp ce 9% consideră agresivitatea în trafic, iar 7% depăşirea limitei legale de viteză.
În cadrul studiului, participanţii şi-au evaluat şi propriile comportamente de risc în trafic din ultimele 6 luni. Astfel, 39% dintre cei chestionaţi au spus că au staţionat într-un loc nepermis, 35% au condus deşi erau obosiţi, iar 34% au mâncat la volan sau au făcut manevre riscante, apropiindu-se prea mult de maşina din faţă. Un sfert dintre ei au condus vorbind la telefonul mobil fără a utiliza hands-free. La polul opus, doar 3% au declarat că au condus deşi au consumat alcool.
A crescut cu 5% faţă de 2018 numărul şoferilor care declară că asigură copiii cu centură sau alte dispozitive de siguranţă foarte rar, deloc sau uneori.
Şoferii de mijloace de transport în comun au cel mai responsabil comportament în trafic, în opinia a 80% dintre cei chestionaţi. Ei sunt urmaţi de şoferii de auto-camioane, apreciaţi pozitiv de 67% dintre subiecţi. Pe de altă parte, 70% dintre respondenţi consideră că cei mai iresponsabili sunt utilizatorii de trotinete.
Viteza în trafic
În cadrul studiului, 24% dintre şoferii români susţin că depăşesc deseori sau foarte des limita de viteză când conduc în afara unei localităţi. Analiza comparativă demonstrează o creştere în 2022 a situaţiilor în care s-a depăşit limita de viteză în afara localităţii sau pe autostradă cu 5%, respectiv 4% faţă de 2018. În topul motivelor declarate pentru depăşirea vitezei legale se află: angajarea într-o depăşire (58%) şi condusul pe timpul zilei, pe drumuri libere (49%).
În ceea ce priveşte probabilitatea verificării vitezei cu radarul, doar 16% dintre şoferi consideră că acest lucru se poate întâmpla foarte rar sau niciodată.
O majoritate covârşitoare îşi doreşte camere fixe de monitorizare a vitezei (84%), dar şi pentru observarea agresivităţii în trafic (94%) şi pentru respectarea regulilor de circulaţie (93%). 87% dintre şoferi consideră că poliţia ar trebui să fie mai fermă în aplicarea legislaţiei rutiere şi 74% spun că este nevoie de mai mulţi poliţişti pe străzi care să sancţioneze abaterile din trafic.
Consumul de alcool la volan
Unul din zece şoferi a recunoscut că a condus după ce a consumat băuturi alcoolice. Doar 1% au precizat că acest lucru s-a întâmplat în mod frecvent. Comparativ cu anii trecuţi, a scăzut numărul şoferilor români care conduc sub influenţa alcoolului şi care găsesc drept justificare distanţa mică de parcurs cu maşina.
În schimb, faţă de 2018 a crescut cu 7% numărul celor care nu se aşteptau să fie verificaţi de poliţie.
Berea este considerată a fi unul dintre cele mai uşoare tipuri de alcool, aproape un sfert dintre respondenţi apreciind că o bere sau mai puţin nu le-ar afecta capacitatea de a conduce.
Sursele de informare ale şoferilor
Site-urile oficiale ale instituţiilor (61%), presa scrisă (44%) şi paginile specializate în legislaţie (33%) reprezintă principalele trei surse din care se informează şoferii cu privire la schimbările legislaţiei rutiere din România. Cele mai puţin folosite surse sunt blogurile sau vlog-urile, menţionate doar de 8% dintre şoferii chestionaţi.
Studiul a fost realizat telefonic pe persoane adulte care deţin un permis de conducere din România, în perioada 13-27 mai 2022, având o marja de eroare de +-3,3%.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
