Mai mult de jumătate dintre copiii din comunităţile dezavantajate afirmă că profesorii le cer bani pentru fondul clasei, pentru a cumpăra materiale precum burete, cretă, topuri de hârtie, arată un sondaj realizat de World Vision România. Legea Educaţiei şi Constituţia subliniază că accesul la învăţământ este gratuit şi obligatoriu. Fundaţia a iniţiat o campania ”Autorităţi La Sat“, prin care încurajează politicienii şi alţi reprezentanţi ai autorităţilor statului să meargă în comunităţile vulnerabile, pentru a vedea direct care sunt nevoile elevilor.
În cadrul campaniei ”Autorităţi la Sat”, prima vizită este făcută, vineri, de ministrul Educaţiei, Ligia Deca, Cristina Cuculas (secretar general al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului), Cătălina Galer (consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale), Dragoş Pîslaru (europarlamentar), Jean Badea (subprefect la Prefectura Bucureşti), Gica Dinu (Inspector şcolar de educaţie permanentă şi activităţi extraşcolare ISJ Ialomiţa), Ileana Buzea (Inspector pentru Management instituţional la ISJ Ialomiţa). Aceştia vizitează o şcoală şi un liceu din comunităţi dezavantaje din Ialomiţa, unde fundaţia desfăşoară programele Pâine şi Mâine, respectiv Vreau în clasa a 9-a, se arată într-un comunicat al World Vision România.
Sondajul a fost realizat în rândul a 659 de elevi din ciclul gimnazial şi liceal, majoritatea din mediul rural sau din oraşe mici, iar datele arată că:
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
1. Unu din 5 copii (21%) petrece zilnic, în medie, între trei şi patru ore pentru teme şi alte activităţi de învăţare în afara programului şcolar. Mai mult de unu din zece adolescenţi (14%) petrece chiar şi mai mult de patru ore.
Consiliul Consultativ al Copiilor World Vision România atrage atenţia că un astfel de program poate fi extenuant pentru elevi şi cere aplicarea ordinului de ministru privind temele pentru acasă în învăţământul preuniversitar, care prevede că timpul petrecut de un elev pentru teme nu trebuie să depăşească două ore pe zi.
”Noi, copiii, suntem trataţi ca adulţi cu normă întreagă de muncă. Dreptul nostru la odihnă, joacă şi timp liber ne este încălcat. Suntem adesea obosiţi, nu mai avem timp pentru hobby-uri, iar anxietatea noastră este în creştere”, a afirmat Mara, elevă în clasa a VIII-a la o şcoală dintr-un sat din judeţul Ialomiţa şi membră a Consiliului Copiilor World Vision România.
2. Mai mult de jumătate dintre copiii respondenţi (52%) spun că ei sau colegii lor au fost daţi afară din clasă de către profesori ca pedeapsă pentru un comportament pe care pedagogii l-au perceput ca deranjant sau deviant. În acelaşi timp, patru din zece copii spun că profesorii lor dau note mici ca pedeapsă.
Potrivit World Vision, motivul cel mai des întâlnit pentru ambele practici ale profesorilor este legat de gălăgia pe care copiii o fac în clasă, urmat de întârzierea lor la ore. Pe de altă parte, conform Statutului Elevului (aprobat prin ordin al ministrului Educaţiei), singurele sancţiuni pe care le pot primi elevii sunt: observaţie individuală, mustrare scrisă, retragerea temporară sau definitivă a bursei, mutarea la o altă clasă, preavizul de exmatriculare şi exmatricularea.
3. Mai mult de două treimi (70%) dintre copii spun că profesorii le cer să aducă bani de acasă pentru culegeri şi alte caiete speciale cu exerciţii de lucru. În plus, jumătate (51%) spun că li se cer bani şi pentru fondul clasei ca să cumpere materiale pentru desfăşurarea orelor (de la topuri de hârtie şi markere la bureţi, cretă şi altele).
”Accesul la învăţământul obligatoriu de stat ar trebui să fie gratuit. Este un drept garantat prin Consituţie şi prin Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. Profesorii care cer bani de la elevi şi părinţi comit o ilegalitate şi exercită o presiune enormă, mai ales asupra familiilor dezavantajate. Avem mai multe reglementări şi în ROFUIP (Art. 170), cât şi în Codul de Etică pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar (Art. 6), care interzic profesorilor colectarea de bani de la părinţi sau de la elevi ori chiar cer recomandarea, cu precădere, de auxiliare curriculare (culegeri şi alte asemenea) deschise şi gratuite. Din păcate, vedem că aceste prevederi nu sunt respectate de toţi profesorii”, a declarat Mihaela Nabăr, director-executiv World Vision România.
4. 45% dintre copii spun că, în clasa lor, au colegi care discriminează alţi elevi în baza capacităţii intelectuale, apectului fizic, îmbrăcăminţii, religiei sau dizabilităţii. Totodată, o treime dintre elevii respondenţi spun că şi profesorii discriminează din motive similare.
Copiii discriminează cel mai des în funcţie de greutatatea sau înălţimea corpului şi de îmbrăcăminte. În schimb, profesorii discriminează cel mai mai mult în funcţie de capacitatea intelectuală a elevilor, mai arată sondajul realizat de World Vision România.
Sursa citată arată că, potrivit ROFUIP (Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar), orice formă de discriminare este interzisă în unităţile de învăţământ (Art. 187), ci ar trebui ca la nivelul fiecărei şcoli să existe o comisie permanentă pentru ”prevenirea şi eliminarea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalităţii” (Art. 71).
5. Mai mult de patru din zece (43%) dintre elevii respondenţi spun că nu au fost consultaţi, anul trecut, nici măcar o dată de către profesori referitor la predarea şi evaluarea din clasă. Alţi 28% spun că li s-a cerut doar o singură dată feedback în anul şcolar trecut.
Reprezentanţii World Vision amintesc că, în conformitate cu Statutul Elevului, elevii au dreptul să acorde feedback de două ori pe an (semestrial după vechea structură a anului şcolar) prin fişe anonime care să fie completate la clasă. Consiliul Consultativ al Copiilor World Vision România solicită actualizarea Statutului Elevului în acord cu noua structură a anului şcolar (care cuprinde cinci module de studiu). De asemenea, reprezentanţii copiilor din mediul rural cer ca feedbackul lor să fie adaptat în funcţie de nevoile tuturor elevilor: să poată fi trimis atât de acasă, cât şi din clasă, şi să existe posibilitatea transmiterii online a feedback-ului către profesori.
Totodată, Consiliul Copiilor solicită ”Ora de dirigenţie pe bune”, adică activităţile extraşcolare şi cele realizate în timpul orelor de consiliere şi orientare (dirigenţie) să fie realizate după consultarea elevilor. În plus, după cum se precizează în ROFUIP, dirigintele să ofere consiliere şcolară şi orientare profesională elevilor.
6. Aproape jumătate (47%) dintre copii simt că nu se pot exprima liber în faţa profesorilor, iar 18% au aceeaşi părere vizavi de părinţi.
Potrivit World Vision, câteva dintre solicitările Consiliului Consultativ al Copiilor World Vision România se referă la: participarea copilului în procesul de luare a deciziilor să fie clar şi specific definită în legislaţia privind Protecţia şi Drepturile Copilului şi să devină obligatorie pentru fiecare structură a autorităţilor publice cu responsabilităţi în domeniu; asigurarea unei metodologii care să permită şi să susţină procesele participative cu copiii, în parteneriat cu ONG-urile care au expertiză în acest domeniu; crearea unei platforme informatice pentru copii care să integreze: informaţii la zi despre proiectele şi modificările legislative/administrative, posibilitatea transmiterii opiniilor copiilor şi a grupurilor formale sau informale care promovează participarea copiilor; asigurarea finanţării programelor dedicate participării copiilor de la bugetul autorităţilor centrale/naţionale.
World Vision România desfăşoară programe de educaţie, intervenţie umanitară de urgenţă, dezvoltare şi advocacy, punând în centrul activităţii sale bunăstarea copilului. Organizaţia se concentrează asupra muncii cu copiii, familiile şi comunităţile, în scopul depăşirii sărăciei şi nedreptăţii. Fundaţia lucrează cu persoanele cele mai vulnerabile din lume, indiferent de religie, rasă, etnie sau gen. World Vision România face parte din parteneriatul World Vision International, prezent în aproape 100 de ţări din întreaga lume. În 32 de ani de prezenţă în România, au fost ajutaţi peste 500.000 de copii şi adulţi, în aproape 500 de comunităţi din 18 judeţe.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
