Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) va dezbate joi un proiect de hotărâre privind rectificarea bugetară, prin care vor fi acordaţi încă 10 milioane de lei Patriarhiei Române pentru lucrările la Catedrala Mântuirii Neamului. În total, anul acesta municipalitatea a oferit ajutor Catedralei de 35 de milioane de lei. De asemenea, va fi majorat capitalul social al Societăţii de Transport Bucureşti (STB, fostă RATB) cu 56 de milioane de lei (12 milioane de euro) pentru achiziţionarea unor terenuri pe care să fie amenajate autobaze noi. Majorări de capital vor fi făcute şi la patru companii municipale, pentru cimitire noi şi locuinţe pentru angajaţi. Proiectul de hotărâre prin care PMB decontează combustibilul până la 500 de lei bucureştenilor care îşi folosesc maşinile în sistem de car sharing se află din nou pe ordinea de zi, deşi a fost respins la ultima şedinţă de Consiliu. Primăria vrea să ofere 5.000 de lei celor care împlinesc vârsta de 100 de ani.
Rectificare bugetară: încă 10 milioane de lei la Catedrala Mântuirii Neamului
Potrivit rectificării bugetare, municipalitatea urmează să taie peste 8,8 milioane de lei de la capitolul ordine publică şi siguranţă naţională, din care 2,1 milioane de lei de la Poliţia Locală şi peste 6,6 milioane de la protecţie civilă şi protecţie contra incendiilor (se elimină achiziţionarea a 15 costume de protecţie pompier şi a 16 echipamente individuale alpinişti-salvatori).
În acelaşi timp, la capitolul cultură, recreere şi religie, bugetul se suplimentează cu peste 33,8 milioane de lei (bugetul total fiind de peste 1 miliard de lei), iar alţi 45 de milioane de lei vor merge către achiziţia de imobile monumente istorice ca urmare a exercitării dreptului de preemţiune al primăriei.
De asemenea, pentru capitolul locuinţe, servicii şi dezvoltare publică este prevăzută o creştere de 22,4 milioane lei, în timp ce pentru protecţia mediului se reduce bugetul cu 28,6 milioane de lei.
Subvenţiile la RADET se majorează cu 87,7 milioane de lei, dar se taie 4,1 milioane de lei de la modernizarea şi reabilitarea sistemului de termoficare. Bugetul RADET se diminuează, însă, cu 7,8 milioane de lei, iar cel al STB (fostă RATB) cu 24,5 milioane de lei.
Bugetul Centrului pentru Tineret se reduce şi el cu 3,9 milioane de lei (ajungând la un buget total de 35,9 milioane de lei), cel al Centrului pentru Seniori cu 5 milioane de lei (ajungând la un buget de 12,2 milioane de lei), iar de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială (DGASMB) pleacă 19 milioane de lei (rămânând cu un buget de 479 de milioane de lei).
Potrivit rectificării, se taie bani şi de la Administraţia Străzilor, peste 9,7 milioane de lei (conform unei hotărâri CGMB, administraţia va fi desfiinţată), de la Centrul de Protecţie a Plantelor, 1,1 milioane de lei, dar şi de la Administraţia Spitalelor (ASSMB) – nu mai puţin de 6,2 milioane de lei.
Se fac reduceri de bugete şi la Palatele Brâncoveneşti – peste 5,9 milioane de lei, precum şi de la câteva teatre şi de la Casa Artelor Dinu Lipatti, însă se suplimentează cu 4 milioane de lei bugetul CREART (ajungând la un buget de peste 83,6 milioane de lei). În acelaşi timp, scate bugetul alocat ARCUB cu 1,9 milioane de lei (rămânând cu 53,9 milioane de lei).
Se diminuează totodată sumele de bani alocate pentru realizarea unor monumente, precum cel al Reginei Maria (minus 3,45 de milioane de lei), al fostului preşedinte american Ronald Regan (minus 1,35 de milioane de lei) şi pentru refacerea Monumentului Infanteriei (minus 11,25 milioane de lei).
De asemenea, conform unui centralizator, banii pentru spitale urmează să fie diminuaţi cu un total de 26 de milioane lei, dintre care 3,6 milioane de la Spitalul Clinic „Sfânta Maria”, 6,3 milioane de lei de la Spitalul de chirurgie oro-maxilo facială, 2,4 milioane de lei de la Spitalul „Carol Davila”, 3,9 milioane de lei de la Spitalul Foişor, 2,3 milioane de lei de la Spitalul „Victor Gomoiu”, 6,2 milioane de lei de la Spitalul „Victor Babeş” şi 4,5 milioane de lei de la Centrul de evaluare şi tratament al toxicodependenţelor pentru tineri „Sf. Stelian”.
Şi bugetul ASPA scade cu peste 1 milion de lei (ajunâng la bugetul de 16,6 milioane de lei), majorându-se în schimb bugetul Centrului Cultural „Lumina”.
Nu în ultimul rând, conform unei anexe ataşate rectificării bugetare, către lăcaşurile de cult vor merge încă 15,3 milioane de lei, bugetul total alocat anul acesta pentru biserici ridicându-se la peste 92,2 milioane de lei. Din aceşti bani, alţi 10 milioane de lei sunt alocaţi pentru lucrările la Catedrala Mântuirii Neamului, asta deşi edificiul a primit mai multe sume de bani anul acesta atât de la primării, cât şi de la Guvern. Numai Primăria Capitalei a oferit din buget Patriarhiei Române anul acesta 35 de milioane de lei.
Cea mai recentă sumă de bani dată pentru lucrările de la Catedrala Mântuirii Neamului a plecat de la Primăria Sectorului 2 – 3 milioane de lei.
Într-o şedinţă de la începutul lunii septembrie, Consiliul Local Sector 1 a aprobat alocarea a 10 milioane de lei pentru Catedrala Mântuirii Neamului, asta deşi Primăria Capitalei a dat deja 10 milioane de lei Catedralei prin rectificarea bugetară de la sfârşitul lunii iulie, în plus faţă de suma de 15 milioane de lei alocată iniţial de la buget. Şi Guvernul a acordat Patriarhiei pentru lucrările la acest edificiu, prin rectificarea bugetară de la începutul lunii august, încă 115,5 milioane de lei,
Catedrala Mântuirii Neamului a primit şi anul trecut 20 de milioane de lei (4,5 milioane de euro) de la Primăria Capitalei şi 20 de milioane de lei de la Primăria Sectorului 1, la care s-au adăugat 5 milioane de lei (peste un milion de euro) de la Sectorul 5.
Deşi au fost alocate fonduri consistente pentru construcţia edificiului, în primăvara acestui an inginerul şef Vasile Crăcăoanu spunea că nu mai sunt bani pentru continuarea lucrărilor. Catedrala Mântuirii Neamului este finalizată în proporţie de 80 la sută, iar Patriarhia Română vrea să o sfinţească la sfârşitul lunii noiembrie.
În 3 septembrie, Patriarhul Daniel a sfinţit cele şase clopote ale Catedrelei Mântuirii Neamului, care cântăresc împreună 33 de tone şi care sunt montate în turnul "Clopotniţă” de pe faţada de vest a noii Catedrale Patriarhale, la o înălţime de 60 de metri, împreună cu structura lor metalică.
Sfinţirea catedralei, închinată Sfântului Andrei şi eroilor români, va fi oficiată în 25 noiembrie de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului împreună cu Patriarhul Daniel şi ierarhi români.
Majorări de capital social la STB şi la companiile municipale, pentru autobaze, cimitire noi şi locuinţe pentru constructori
Conform unui proiect de hotărâre, capitalul social al Societăţii de Transport Bucureşti (STB, fostă RATB) se majorează cu 56 de milioane de lei (12 milioane de euro), scopul fiind „de a susţine activitatea societăţii în vederea îndeplinirii obiectului de activitate prin asigurarea necesarului de fonduri desfăşurarea în bune condiţii a activităţii societăţii”.
Concret, STB ar urma să achiziţioneze terenuri cu suprafaţa minimă de 189.000 de metri pătraţi, cu acces la utilităţi, pentru construcţia a cel puţin trei autobaze noi, pentru 668 de autobuze.
Cu această majorare, capitalul social al STB ajunge la 185,2 milioane de lei. Banii vin atât de la CGMB (peste 55,9 milioane de lei), cât şi de la Consiliul Judeţean Ilfov (56.000 de lei).
Şi patru companii municipale vor primi majorări de capital social.
Astfel, capitalul social al Companiei Municipale Consolidări SA va fi majorat, dacă proiectul de hotărâre va fi aprobat în şedinţa CGMB, cu 100 de milioane de lei, bani „necesari achiziţionării mijloacelor fixe şi mobile”.
Este vorba despre achiziţionarea unui teren de aproximativ 3 hectare pentru amplasarea unor ateliere de mică şi mare mecanizare, o staţie de betoane mobilă şi două blocuri de apartamente cu două camere pentru cazarea angajaţilor companiei.
Capitalul social al Companiei Municipale Dezvoltare Durabilă SA va fi majorat cu 21 de milioane de lei tot pentru a susţine activitatea societăţii, după cum afirmă municipalitatea în proiectul de hotărâre, pentru dotarea cu mobilier şi echipamente şi pentru angajarea de personal, însă „în special” pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru construcţia Spitalului Metropolitan. Compania are în prezent un capital social de peste 18,3 milioane de lei.
Compania Municipală Managementul Transporturilor SA cere, la rândul său, majorarea capitalului social cu aproape 55,9 milioane de lei, însă nu se precizează pentru ce este necesară majorarea.
Capitalul social al Companiei Municipale Cimitire SA se majorează cu 45 de milioane de lei, pentru înfiinţarea unor cimitre noi, pentru că, spune municipalitatea, nu sunt suficiente locuri de veci, iar în cazul unei calamităţi, Bucureştiul ar avea nevoie de cel puţin 12.000 de astfel de locuri de veci.
5.000 de lei pentru persoanele care au împlinit cel puţin 100 de ani
Primăria Capitalei, prin Centrul pentru Seniori, vrea să ofere bucureştenilor care au împlinit vârsta de cel puţin 100 de ani o plachetă onorifică şi un premiu de 5.000 de lei, „ca un omagiu adus vieţii şi contribuţiei avute în dezvoltarea societăţii”.
Conform proiectului de hotărâre, în Bucureşti locuiesc în prezent 34 de persoane care au 100 de ani împliniţi.
Proiectul „Vieţi Centenare” va avea un buget iniţial de 170.000 de lei. Municipalitatea estimează că în fiecare an aproximativ 20 de persoane vor împlini vârsta de 100 de ani, astfel că impactul bugetar anual va fi de 80.000 de lei.
„Prin aceste măsuri propuse, se recunoaşte contribuţia adusă la dezvoltarea comunităţii municipiului Bucureşti, cât şi respectul şi preţuirea faţă de acestea”, se arată în proiectul de hotărâre.
Decontarea combustibilului până la valoarea de 500 de lei pe lună pentru cetăţenii care îşi folosesc maşinile la comun, din nou pe ordinea de zi
Proiectul de hotărâre prin care Primăria Capitalei va deconta combustibilul folosit de cetăţeni până la valoarea de 500 de lei pe lună dacă mai multe persoane folosesc în comun un autoturism personal pentru deplasarea în aceeaşi direcţie, către Bucureşti sau către judeţul Ilfov, în sistem de car-sharing, se află din nou pe ordinea de zi a şedinţei CGMB, după ce a fost respins în şedinţa din 18 octombrie.
În timp ce primarul Capitalei, Gabriela Firea, a subliniat atunci, în şedinţă, că este o măsură pentru decongestionarea traficului din oraş, consilierii generali din opoziţie şi ONG-urile au criticat acest proiect, spunând că este doar o măsură populistă care nu va rezolva adevăratele probleme ale traficului. La începutul şedinţei CGMB, primarul Capitalei, Gabriela Firea, a spus că problema traficului din Bucureşti nu ar trebui să aibă culoare politică, iar anumite proiecte nu ar trebui respinse de consilieri doar pentru că acestora nu le plac iniţiatorii lor. La rândul său, consilierul general PNL Cătălin Deaconescu a numit-o pe Firea „primarul voucher”, spunând că aşa va rămâne în amintirea bucureştenilor. Firea a replicat că o onorează această catalogare, iar viceprimarul Aurelian Bădulescu a afirmat despre consilierul liberal că se excită din punct de vedere logoreic atunci când o vede pe Gabriela Firea”. În final, primarul reproşat opoziţiei că a votat tot politic şi a promis că proiectul va reveni pe ordinea de zi a şedinţei CGMB de luna viitoare.
Dezbaterea pe proiect a durat aproape două ore.
„Vreau să le mulţumesc colegilor din PSD şi ALDE pentru votul de astăzi. Aţi fost trimişi de cetăţeni ca să le faceţi viaţa mai bună. S-a văzut astăzi că noi am avut bunăvoinţă şi am explicat punct cu punct. Am asistat şi eu la dezbatere ca să văd cât de mare e ipocrizia. Două ore am dezbătut proiectul acesta benefic pentru bucureşteni şi voi aţi votat tot politic. Cred că toţi bucureştenii au văzut care este realitatea. Vom reveni, vă garantez, cu acest proiect, când şi colegul care lipseşte va fi aici şi va trece”, a declarat atunci Firea, după votul final.
Municipalitatea arată, în proiectul de hotărâre, că la sfârşitul anului trecut, în România erau aproape 6 milioane de autoturisme înmatriculate în circulaţie, în Bucureşti fiind 17,6 la sută dintre ele, iar în Ilfov – 2,21 la sută. În perioada 2014-2017, numărul de maşini înmatriculate în această regiune a crescut, mai ales cel al maşinilor înmatriculate în judeţul Ilfov, iar asta a dus inclusiv la aglomerarea Capitalei.
Conform expunerii de motive, traficul din Capitală s-ar reduce cu 25 la sută dacă autorităţile locale includ serviciile de car-sharing, car-pooling şi bike-sharing în planurile de mobilitate urmană.
„Schemele de grupare a autoturismelor pot fi integrate în transportul public şi încurajează proprietarii de autoturisme să renunţe la utilizarea individuală a vehicului propriu şi utilizarea în comun, prin asociere voluntară şi utilizarea la maxim a capacităţii de transport pentru autoturismul proprietate personală pentru deplasările regulate a persoanelor care au aceeaşi direcţie de deplasare cu destinaţia Municipiul Bucureşti, pentru transportul copiilor, la instituţiile de învăţământ primare şi secundare de pe teritoriul Municipiului Bucureşti, care vor fi selectate în cadrul unui proiect pilot”, se arată în proiectul de hotărâre.
În acest sens, Primăria Capitalei a propus să deconteze combustibilul folosit de cetăţenii din regiunea Bucureşti-Ilfov până la valoarea de 500 de lei, dacă folosesc în comun un autoturism pentru a merge în aceeaşi direcţie sau cu aceeaşi destinaţie - în Bucureşti. Municipalitatea vrea, de asemenea, să înfiinţeze un sistem de car-sharing cu autoturisme ecologice, electrice sau hibride, şi un altul de bike-sharing, precum şi un sistem de transport elevi, cu microbuze.
Proiectul nu conţine însă niciun cost aproximativ sau impactul pe care l-ar avea implementarea acestui program.
Actriţa Ileana Stana-Ionescu, cetăţean de onoare al Capitalei
Actriţa Ileana Stana-Ionescu, cunoscută pentru rolurile sale din „Păcală” (1974), „Dumbrava minunată” (1980) şi „Alo! Aterizează străbunica” (1981), va primi titlul de cetăţean de onoare al Capitalei „în semn de mulţumire pentru contribuţia adusă la dezvoltarea şi promovarea teatrului românesc”.
Ileana Stana-Ionescu s-a născut în 1936, la Brad, judeţul Hunedoara. A fost deputat de Bucureşti în legislatura 2000-2004, ca reprezentantă a minorităţii italienilor din România.
A debutat ca actriţă în 1955, la vârsta de 19 ani, la Teatrul de Stat din Reşiţa, în rolul lui Agnes din „Şcoala femeilor” de Moliere. A jucat pe scena Teatrului Tineretului din Piatra Neamţ şi la Teatrul Naţional Bucureşti.
De asemenea, a jucat în filme precum „Păcală” (1974), „Tufă de Veneţia” (1977), „Eu, tu şi.... Ovidiu” (1978), „Dumbrava minunată” (1980), „Alo! Aterizează străbunica” (1981) şi „Cuibul de viespi” (1986).
Ileana Stana-Ionescu a primit, printre altele, placheta de aur UARF pentru merite deosebite în dezvoltarea artei şi culturii cinematografice, premiul de Excelenţă al galei UNITER, trofeul „Dyonisos” pentru „O batistă în Dunăre” de D. R. Popescu, regia Ion Cojar, premiul ACIN România pentru rolul secundar în filmul „Aici nu mai locuieşte nimeni”, regia Malvina Urşianu, premiul de itnerpretare feminină pentru rolul Coana Safta – „Anton Pann” de Lucian Blaga la Festivalul Lucian Blaga, precum şi Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler, alături de alţi actori, pentru „prestigioasa carieră artistică şi talentul deosebit prin care au dat viaţă personajelor interpretate în filme, dar şi pe scenă, cu ocazia celebrării unui veac de film românesc”.
Bustul cosmonautului rus Yuri Gagarin şi statuia generalului Constantin N. Hârjeu, amplasate în Bucureşti
Primăria Capitalei va primi din partea Oficiului Rossotrudnicestvo – Centrul Rus pentru Ştiinţă şi Cultură bustul cosmonautului rus Yuri Gagarin, primul om care a ajuns în spaţiu. Bustul, din bronz, este realizat de sculptorul Alexei Leonov.
Potrivit proiectului de hotărâre, bustul cosmonautului va fi amplasat fie în Parcul Regele Mihai I (Herăstrău), fie pe o stradă centrală din Sectorul 1.
În ceea ce priveşte statuia generalului Constantin N. Hârjeu, aceasta va fi donată municipalităţii de Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere din Arma Geniu General Constantin N. Hârjeu.
Investiţie de peste 52,2 milioane de lei pentru înlocuirea stâlpilor de iluminat din Parcul Regele Mihai I (Herăstrău)
„Se doreşte în primul rând creşterea eficienţei iluminatului public din punct de vedere al scăderii costurilor de consum energetic, întreţinere şi mentenanţă, precum şi scăderea actelor de delincvenţă a circulaţiei pietonale după lăsarea serii. Ilminatul eficient presupune scăderea infracţionalităţii şi securitate sporită, iar din punct de vedere al protecţiei mediului se propune reducerea poluării luminoase şi a poluării CO2”, se arată în proiectul de hotărâre.
Municipalitatea arată că în prezent, iluminatul public din Parcul Regele Mihai I nu respectă normele, mare parte din corpurile de iluminat fiind deteriorate, reţeaua este învechită, ineficientă, iar costurile cu energia electrică este nejustificat de mare în comparaţie cu eficienţa luminoasă, la fel şi cele cu întreţinerea şi menţinerea.
Astfel, vor fi înlocuiţi stâlpii de iluminat actuali cu unii noi, moderni, care ţin peste 50.000 de ore (cei din prezent au durată de viaţă de aproximativ 25.000 de euro), care au un consum de energie electrică redus, costurile urmând să fie şi ele mai mici.
Valoarea totală a proiectului este de peste 52,2 milioane de lei,
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
